Șpagă, atestate și bani ascunși în cutii de pantofi: judecătorii mențin arestul în cazul șefului ARR

Curtea de Apel Cluj a respins marți, 14 aprilie 2026, ca nefondate contestațiile formulate de Anton Cristian și Radu Bogdan-Alexandru împotriva încheierii penale pronunțate la 1 aprilie 2026 de judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului Cluj. 

Dosarul îl are în centru pe Anton Cristian, director general al A.R.R., acuzat de DNA că ar fi coordonat un mecanism prin care candidați care plăteau sume importante de bani ar fi promovat fraudulos examenele teoretice pentru obținerea atestatelor și certificatelor profesionale. Alături de el apare Radu Bogdan-Alexandru, administrator al unei societăți comerciale, considerat de anchetatori unul dintre oamenii-cheie ai rețelei.

Decizia Curții de Apel și semnificația ei

Soluția pronunțată de Curtea de Apel Cluj are o semnificație procedurală clară: instanța de control judiciar a considerat că argumentele invocate de cei doi inculpați nu sunt suficiente pentru a răsturna încheierea dată la 1 aprilie 2026 de Tribunalul Cluj. Cu alte cuvinte, măsura contestată rămâne în vigoare, iar apărarea a pierdut, în această etapă, principalul demers procedural prin care încerca schimbarea situației juridice imediate a inculpaților.

Un dosar care vizează fraudarea examenelor pentru atestate ARR

Cazul privește, potrivit acuzațiilor, fraudarea examenelor teoretice organizate în cadrul Autorității Rutiere Române pentru obținerea atestatelor și certificatelor de pregătire profesională. Anchetatorii susțin că nu este vorba despre fapte izolate, ci despre un mecanism organizat, construit pentru a transforma examenele într-un circuit controlat, în care promovarea nu mai depindea de pregătirea reală a candidatului, ci de accesul la rețeaua potrivită și de plata unor sume de bani.

În aceeași cauză mai apar și alți inculpați sau suspecți, între care administratori de școli de șoferi și atestate, deținători de centre de pregătire profesională și persoane fără calitate specială. Rolurile acestora ar fi fost diferite, de la identificarea candidaților dispuși să plătească, până la colectarea sumelor de bani, organizarea logistică a examenelor și chiar sprijinirea directă a fraudării probelor.

Cum spun procurorii că funcționa mecanismul

În ordonanța procurorilor, așa cum reiese din faptele descrise public, Anton Cristian ar fi constituit în luna decembrie 2025 un grup infracțional organizat împreună cu Radu Bogdan-Alexandru și cu suspectul D.D.R.I., deținător al unui centru de pregătire profesională. Scopul grupului ar fi fost să permită, în schimbul unor sume de bani, fraudarea examenelor teoretice desfășurate de A.R.R., atât la proba pe calculator, cât și la proba scrisă.

În această construcție factuală, Anton Cristian este prezentat de procurori ca lider al grupului. El ar fi coordonat activitatea de fraudare a examenelor, ar fi ținut legătura cu intermediarii, ar fi primit listele cu candidații care plăteau pentru a promova ilegal, ar fi încasat o parte din banii colectați și ar fi decis modul concret în care urma să funcționeze schema. Tot el ar fi desemnat persoane agreate în comisiile de examinare și ar fi direcționat activitatea astfel încât riscul de deconspirare să fie redus.

Potrivit aceleiași versiuni a acuzării, mecanismul de fraudare ar fi funcționat în mai multe moduri. În unele situații, persoane desemnate de interpuși ar fi susținut proba la calculator în locul candidaților favorizați. În altele, candidații care plătiseră ar fi primit, odată cu foile de examen, și foi cu răspunsurile corecte pentru proba scrisă. Procurorii susțin că astfel de practici nu ar fi fost accidente izolate, ci parte a unui sistem organizat și repetitiv.

Rolul atribuit lui Anton Cristian

În dosar, Anton Cristian nu este prezentat doar ca beneficiar al unor sume de bani, ci ca persoană aflată în poziția de a controla instituțional comisiile și modul în care se desfășurau examenele. În calitate de director general al A.R.R., el ar fi avut, potrivit anchetatorilor, capacitatea de a influența componența comisiilor de examinare și de a crea în anumite locații condițiile favorabile pentru fraudare.

În același timp, procurorii susțin că ar fi participat și direct, ca examinator, la punerea în operă a schemei. Mai exact, ar fi permis ca alte persoane să rezolve proba la calculator în locul candidaților și ar fi remis candidaților favorizați răspunsurile corecte pentru una dintre probe. Această dublă calitate, de conducător al instituției și de participant direct la examinare, este unul dintre elementele centrale ale acuzației.

Banii, examenele și episoadele concrete din anchetă

Ancheta nu rămâne la nivel general, ci indică episoade precise. La datele de 1 și 7 martie 2026, cu ocazia unor examene organizate în județul Arad și în municipiul București, Anton Cristian ar fi primit de la Radu Bogdan-Alexandru suma totală de 60.000 de euro, câte 30.000 de euro pentru fiecare examen. Potrivit procurorilor, banii ar fi fost remiși pentru ca anumite persoane care plătiseră să promoveze fraudulos.

În plus, în perioada februarie-martie 2026, Anton Cristian ar fi primit 34.000 de euro dintr-un total de 54.800 de euro, în legătură cu examene desfășurate în municipiul București la 28 februarie 2026, în județul Arad la 1 martie 2026 și în județul Mehedinți la 21 februarie 2026. Procurorii mai susțin că, la 17 martie 2026, acesta ar fi acceptat promisiunea primirii diferenței de 20.800 de euro, bani care urmau să îi fie remiși ulterior.

În ceea ce îl privește pe Radu Bogdan-Alexandru, acuzația este că ar fi pretins și primit de la candidați cel puțin 113.000 de euro, direct sau prin deținători de școli de atestate profesionale, promițând că va interveni pentru ca membrii comisiilor de examinare să asigure promovarea frauduloasă. Unul dintre episoadele indicate privește examenul din 21 februarie 2026 din județul Mehedinți, unde acesta ar fi pretins și primit cel puțin 22.000 de euro de la peste 100 de candidați.

Rețeaua din jurul celor doi inculpați

Potrivit descrierii procurorilor, ceilalți inculpați și suspecți ar fi avut contribuții diferite în cadrul grupului. Unii ar fi aderat ulterior la structura deja formată. Alții ar fi desfășurat activități de sprijin organizatoric pentru Radu Bogdan-Alexandru, identificând persoane interesate să promoveze fraudulos examenul, oferind indicații cu privire la modul de operare și organizând candidații la locațiile de examinare.

Tot aceștia ar fi fost implicați, susțin anchetatorii, în instruirea candidaților, în colectarea banilor în numele lui Radu Bogdan-Alexandru și chiar în rezolvarea probei la calculator în timpul examenelor. Astfel, dosarul descrie nu doar o relație bilaterală între doi inculpați principali, ci o structură mai amplă, cu roluri împărțite și cu o logistică proprie.

Perchezițiile și imaginea publică a dosarului

Ancheta a produs un puternic impact public și prin amploarea perchezițiilor. La data de 31 martie 2026 au fost efectuate descinderi în 23 de locații din municipiul București și din județele Bacău, Dolj, Timiș și Vâlcea, inclusiv la sediul unei instituții publice, la domiciliile unor persoane fizice și la sediile unor societăți comerciale.

În materialele apărute despre caz se vorbește despre sume foarte mari de bani descoperite la domiciliul lui Anton Cristian, inclusiv bani ascunși în cutii pentru pantofi. Procurorii au ridicat și alte sume de bani și bunuri de la celelalte persoane vizate, în vederea instituirii sechestrului asigurător. 

Încadrarea juridică a acuzațiilor

Anton Cristian este acuzat de luare de mită în formă continuată, folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informații care nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații în scopul obținerii de foloase necuvenite, de asemenea în formă continuată, precum și de constituirea unui grup infracțional organizat.

Radu Bogdan-Alexandru este acuzat de dare de mită în formă continuată, trafic de influență în formă continuată și constituirea unui grup infracțional organizat. În același dosar, procurorii au dispus și măsura controlului judiciar pentru opt inculpați, pe o perioadă de 60 de zile, iar față de alți doi suspecți au dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale. Acest cadru juridic arată că ancheta nu privește doar fapte de corupție în sens strict, ci și existența unei structuri organizate create pentru comiterea repetată a unor asemenea infracțiuni.

Ce susține avocatul: acuzația gravă de preluare integrală a referatului DNA

Avocatul lui Winzer Kristian a formulat public, pe rețelele de socializare, o critică extrem de severă la adresa încheierii prin care s-a dispus arestarea preventivă a lui Anton Cristian, susținând că motivarea instanței reproduce, în esență, aproape în integralitate, conținutul referatului întocmit de DNA, fără ca judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului Cluj să fi realizat o analiză judiciară proprie a cauzei.

În formularea apărării, judecătorul fondului ar fi recurs la o tehnică evidentă de tip „copy-paste”, preluând raționamentul, perspectiva și concluziile acuzării fără a proceda la o examinare efectivă, concretă și contradictorie a susținerilor apărării și fără a-și expune propria motivare, în sensul cerut de lege. Avocatul susține că încheierea de arestare ar prelua, cuvânt cu cuvânt și paragraf cu paragraf, descrierea faptelor, mecanismul pretins infracțional și argumentele acuzării, în aceeași structură și logică.

Apărarea mai afirmă că sunt reluate aceleași formulări și aceleași calificări privind „mecanismul complex”, „activitatea infracțională” sau „rolul inculpaților”, în timp ce lipsesc considerentele proprii ale judecătorului, care ar fi trebuit să demonstreze o evaluare independentă a cauzei. Totodată, avocatul susține că nu există o analiză reală a apărărilor formulate, acestea fiind ignorate sau tratate formal.

În centrul acestei critici se află ideea că rolul judecătorului nu este de a valida, prin simplă preluare, poziția și concluziile Ministerului Public, ci de a realiza o analiză efectivă, proprie și imparțială a probelor administrate, a susținerilor acuzării și a argumentelor apărării. În viziunea apărării, preluarea integrală a referatului DNA ar conduce la o concluzie gravă: instanța nu ar fi exercitat un control real asupra propunerii de arestare, ci ar fi procedat la o confirmare formală a poziției acuzării.

Avocatul merge până la a afirma că încheierea de arestare preventivă este viciată prin lipsa unei motivări reale și independente, ceea ce ar afecta în mod direct garanțiile unui proces echitabil. Mesajul său este formulat în termeni radicali: într-un stat de drept, libertatea unei persoane nu poate fi restrânsă printr-o hotărâre care nu reflectă o analiză judiciară proprie, ci doar reproducerea poziției acuzării.