SĂ NU ZICI CĂ NU ȚI-AM SPUS
Tribunalul Bihor a constatat, printr-o încheiere pronunțată la 16 iulie 2026, nulitatea absolută a unui număr important de acte de urmărire penală efectuate de lucrători ai Direcției Generale Anticorupție în dosarul în care Gal Teodor-Dumitru,cunoscut producător de fructe de pădure din Beiuș, a fost trimis în judecată pentru dare de mită.
Soluția a fost pronunțată de judecătorul de cameră preliminară, care a admis în parte cererile și excepțiile formulate de inculpat și a dispus excluderea din materialul probator a actelor declarate nule. Instanța a hotărât și „înlăturarea fizică” a acestora din dosarul de urmărire penală.
Printre actele afectate se află ordonanțe de delegare emise de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor, procese-verbale privind percheziții domiciliare și informatice, analize ale datelor extrase din telefonul inculpatului, verificări ale extraselor și rulajelor conturilor bancare și activități de identificare a unor persoane.
Judecătorul a constatat, totodată, că rechizitoriul întocmit de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor este neregulamentar în măsura în care reține și utilizează probe obținute prin actele care au fost declarate nule și excluse.
Parchetul trebuie să comunice, în termen de cinci zile de la primirea încheierii, dacă remediază rechizitoriul și menține dispoziția de trimitere în judecată sau dacă solicită restituirea cauzei.
Soluția din 16 iulie nu stabilește dacă Dumitru Gal este vinovat sau nevinovat și nu echivalează cu o achitare. Ea privește legalitatea unor acte de urmărire penală și a probelor obținute prin intermediul acestora, într-o etapă procesuală anterioară judecării propriu-zise a acuzațiilor.
Acuzații privind plăți de 180.970 de lei
Dumitru Gal a fost trimis în judecată în februarie 2026, fiind acuzat că, între octombrie 2023 și februarie 2025, ar fi oferit în total 180.970 de lei unor inspectori de calitate și responsabili de recepție din depozitele mai multor rețele comerciale.
În materialele furnizate sunt menționate Carrefour, Kaufland, Auchan, Lidl, Profi și Mega Image.
Potrivit acuzațiilor formulate în dosar, banii ar fi fost oferiți pentru ca produsele livrate de firma omului de afaceri să fie acceptate chiar și în situațiile în care nu ar fi respectat standardele de calitate impuse de comercianți.
Aceste susțineri reprezintă acuzații ale organelor judiciare și nu au fost confirmate printr-o hotărâre definitivă. Dumitru Gal beneficiază de prezumția de nevinovăție pe întreaga durată a procesului penal, până la eventuala pronunțare a unei hotărâri definitive de condamnare.
Dosarul ar fi pornit dintr-o altă anchetă de corupție
Cauza privind presupusele plăți către inspectori de calitate și responsabili de recepție ar fi fost desprinsă dintr-un alt dosar penal, în care Dumitru Gal este judecat pentru presupusa mituire a unei polițiste.
În acel proces sunt judecați, potrivit materialelor furnizate, polițista Narcisa Pașcaș și Antonio Faccin, prezentat drept cetățean brazilian și italian.
Prima cauză a fost trimisă în fața instanței de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor, în urma unei anchete desfășurate de ofițerii Direcției Generale Anticorupție Bihor.
În timpul perchezițiilor și verificărilor efectuate în acel dosar, anchetatorii ar fi identificat informații referitoare la plăți către inspectori de calitate și responsabili de recepție din marile lanțuri comerciale. Procurorii au separat ulterior presupusele fapte și au format o nouă cauză penală.
Decizia Înaltei Curți invocată de apărare
Avocații inculpatului au invocat Decizia nr. 8/2025 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, pronunțată în soluționarea unui recurs în interesul legii.
Potrivit interpretării prezentate în materialele furnizate, polițiștii Direcției Generale Anticorupție pot efectua acte de urmărire penală numai în cauzele care privesc fapte de corupție săvârșite de angajați ai Ministerului Afacerilor Interne.
În noul dosar atribuit lui Dumitru Gal sunt vizate presupuse plăți către inspectori de calitate și responsabili de recepție din cadrul unor rețele comerciale private. Din informațiile disponibile nu rezultă că persoanele respective ar avea calitatea de angajat al Ministerului Afacerilor Interne.
Judecătorul de cameră preliminară a admis această critică formulată de apărare.
În minuta publicată, instanța arată că soluția de constatare a nulității absolute a fost dispusă în baza articolului 102 alineatele 2 și 4 din Codul de procedură penală, raportat la articolul 281 alineatul 1 litera b¹ din același cod și la Decizia RIL nr. 8/2025 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Instanța nu a admis însă toate cererile inculpatului. Din soluția publicată rezultă expres că cererile și excepțiile au fost admise numai în parte, iar celelalte solicitări formulate de Dumitru Gal au fost respinse ca neîntemeiate.
Prin urmare, rezultatul procedurii nu poate fi prezentat drept o admitere integrală a poziției apărării. Judecătorul a considerat întemeiată critica referitoare la legalitatea și competența în efectuarea actelor enumerate în încheiere, dar a respins celelalte obiecții formulate în cauză.
Percheziția domiciliară din septembrie 2024
Unul dintre primele acte declarate nule este ordonanța de delegare din 24 septembrie 2024, emisă de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor pentru punerea în executare a mandatelor de percheziție domiciliară.
Instanța a constatat nulitatea și în cazul procesului-verbal de efectuare a percheziției domiciliare din 26 septembrie 2024, întocmit de lucrători ai poliției judiciare din cadrul Direcției Generale Anticorupție.
Prin această soluție sunt afectate atât actul prin care procurorul a delegat efectuarea activității, cât și documentul în care lucrătorii DGA au consemnat modul de desfășurare și rezultatele percheziției.
Minuta nu descrie bunurile, înscrisurile ori dispozitivele ridicate cu ocazia acelei percheziții. În consecință, din documentele furnizate nu se poate stabili în mod complet ce probe concrete au fost obținute la 26 septembrie 2024 și cât de importante erau acestea pentru susținerea acuzațiilor.
Percheziția informatică și analiza datelor
Instanța a declarat nul și procesul-verbal de percheziție informatică din 1 octombrie 2024.
Pe lista actelor afectate se află și ordonanța de delegare din 30 septembrie 2024, emisă pentru punerea în executare a unui mandat de percheziție informatică indicat în minută drept MPI nr. 235/2024.
A fost declarat nul și un proces-verbal de consemnare a analizei datelor informatice rezultate în urma percheziției informatice.
Separat, judecătorul a constatat nulitatea unui proces-verbal din 3 decembrie 2024, întocmit de lucrători ai DGA pentru consemnarea analizei datelor informatice rezultate în urma percheziției.
Soluția afectează, prin urmare, nu doar activitatea inițială de accesare și examinare a mediilor informatice, ci și documentele ulterioare prin care lucrătorii DGA au analizat și au consemnat informațiile identificate.
Printre actele excluse se află și ordonanța de delegare din 21 martie 2025, emisă pentru reanalizarea datelor informatice rezultate în urma percheziției telefonului mobil aparținând lui Dumitru Gal.
Instanța a declarat nul și procesul-verbal prin care a fost consemnată analiza datelor informatice, aflat, potrivit minutei, la filele 412–418 din volumul I al dosarului de urmărire penală.
Actele privind identificarea unor persoane
Judecătorul a constatat nulitatea ordonanței de delegare emise la 3 decembrie 2024 pentru identificarea unor persoane.
A fost declarat nul și procesul-verbal întocmit în aceeași zi de lucrători ai poliției judiciare din cadrul Direcției Generale Anticorupție, referitor la activitatea de identificare.
Verificările conturilor de la Banca Transilvania și Revolut
O parte importantă a actelor declarate nule privește analizarea conturilor bancare ale inculpatului. Instanța a exclus un proces-verbal din 26 februarie 2025 privind analizarea extraselor de cont deținute de Dumitru Gal la Banca Transilvania.
În minută apare și un al doilea proces-verbal, tot din 26 februarie 2025, referitor la analizarea unor extrase de cont de la aceeași bancă, document aflat la alte file și într-un alt volum al dosarului. A fost declarată nulă și ordonanța de delegare din 3 martie 2025 privind analizarea rulajului conturilor deținute de Dumitru Gal.
Lista continuă cu un proces-verbal din 11 martie 2025 privind analizarea extraselor de cont de la Banca Transilvania și cu un alt proces-verbal din aceeași zi, referitor la conturile de la Revolut Bank.
Eliminarea acestor documente poate avea relevanță pentru modul în care procurorii au urmărit presupusele fluxuri financiare, datele plăților, beneficiarii ori concordanța dintre mișcările bancare și faptele descrise în rechizitoriu.
O nouă percheziție domiciliară în martie 2025
Instanța a constatat nulitatea unei ordonanțe de delegare din 3 martie 2025, emisă pentru punerea în executare a mandatelor de percheziție domiciliară. A fost declarat nul și procesul-verbal privind percheziția efectuată la 4 martie 2025 de lucrători ai poliției judiciare din cadrul Direcției Generale Anticorupție. În aceeași categorie de acte se înscrie și ordonanța de delegare din 3 martie 2025 pentru punerea în executare a unor mandate de aducere.
Nu sunt descrise nici bunurile sau documentele ridicate la percheziția din 4 martie 2025.
Prin urmare, dimensiunea concretă a efectelor produse de anularea acestei percheziții nu poate fi stabilită în lipsa motivării integrale și a unei imagini complete asupra materialului probator.
Alte ordonanțe și procese-verbale declarate nule
Judecătorul a constatat nulitatea unei ordonanțe de delegare din 26 februarie 2025 și a unui proces-verbal întocmit în aceeași zi de un lucrător al poliției judiciare din cadrul DGA.
Descrierea succintă publicată pe portal nu indică în mod clar obiectul complet al acestor două acte.
Pe listă se află și un proces-verbal datat 27 februarie 2026, întocmit de un lucrător al poliției judiciare din cadrul Direcției Generale Anticorupție.
Această dată ridică o neconcordanță cronologică în raport cu celelalte informații din minută. Rechizitoriul este indicat ca fiind emis la 2 februarie 2026, în timp ce procesul-verbal apare datat 27 februarie 2026, adică ulterior emiterii actului de sesizare.
Rechizitoriul, considerat neregulamentar
Pe lângă constatarea nulității actelor de urmărire penală, Tribunalul Bihor a constatat neregularitatea rechizitoriului emis de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor la 2 februarie 2026. Neregularitatea privește menținerea în rechizitoriu a probelor obținute prin actele de urmărire penală care au fost ulterior declarate nule și excluse.
„Constată neregularitatea rechizitoriului (…) sub aspectul reținerii în cuprinsul acestuia a probelor obținute în urma actelor de urmărire penală sus-menționate care au fost excluse”, se arată în soluția publicată.
Problema identificată de instanță este, așadar, una care afectează forma și conținutul actului prin care Parchetul a sesizat Tribunalul. Rechizitoriul nu mai poate rămâne în forma în care prezintă și valorifică probele excluse. Pentru menținerea trimiterii în judecată, acuzarea trebuie să clarifice ce elemente probatorii mai susțin acuzația și să elimine din actul de sesizare referirile la materialele pe care judecătorul le-a scos din dosar.
Parchetul are la dispoziție cinci zile de la comunicare
În baza articolului 347 alineatul 3 raportat la articolul 345 alineatul 3 din Codul de procedură penală, judecătorul a dispus comunicarea încheierii către Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor.
Procurorul trebuie să comunice, în termen de cinci zile de la primirea încheierii, dacă menține dispoziția de trimitere în judecată sau dacă solicită restituirea cauzei.
Termenul nu curge în mod necesar de la data pronunțării din 16 iulie 2026, ci de la momentul comunicării efective a încheierii către unitatea de parchet.
În cazul în care procurorul consideră că probele care au rămas în dosar sunt suficiente, poate remedia neregularitatea rechizitoriului și poate menține trimiterea în judecată.
Aceasta ar presupune continuarea procedurii pe baza materialului probator neafectat de nulitățile constatate.
În cazul în care acuzarea apreciază că dosarul nu mai poate fi susținut în forma actuală, procurorul poate solicita restituirea cauzei la Parchet.
|
Şedinţe
|
Partajează acest conținut:
