SĂ NU ZICI CĂ NU ȚI-AM SPUS
Medic, profesor universitar și om politic, Florian Bodog este șeful Secției Clinice de Chirurgie Plastică, Microchirurgie Reconstructivă și Arși din cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Bihor și decan al Facultății de Medicină și Farmacie a Universității din Oradea. Parcursul său profesional reunește experiența din spital, activitatea didactică și responsabilitățile administrative, de-a lungul timpului ocupând funcții precum manager de spital, director în Ministerul Sănătății și secretar de stat. În mediul universitar, a fost implicat atât în formarea studenților, cât și în conducerea facultății, iar în sistemul medical și-a continuat activitatea clinică.
În plan politic, Florian Bodog a reprezentat județul Bihor în Senatul României timp de trei legislaturi și a ocupat funcția de ministru al Sănătății în guvernele conduse de Sorin Grindeanu și Mihai Tudose.
În interviul acordat DNews24, vorbește despre legătura dintre medicină și politică, despre responsabilitatea funcțiilor publice, despre educația medicală, exigență și formarea viitorilor medici, dar și despre experiențele care i-au influențat parcursul profesional și modul în care privește astăzi sistemul sanitar și mediul academic.
DNews24: Ați fost ani întregi în politică și în apropierea puterii. Ce v-a împins, de fapt, spre această carieră și care este povestea de dincolo de funcțiile publice?
dr. Florian Bodog: M-a împins spre politică sentimentul foarte concret că medicina, singură, poate rezolva problema omului din fața ta, ca medic, dar politica poate schimba și trebuie să schimbe condițiile în care ajung mii de oameni la spitale sau cabinete medicale și modul în care ei pot fi tratați sau nu.
Cred că este esențial ca oameni din cât mai multe domenii, cu experiență directă în acele domenii, să intre în politică.
Povestea mea de dincolo de funcții este destul de simplă: am rămas legat de Oradea, de universitate, de spital, de pacienți și de ideea că un om format într-o profesie grea, sau ajuns în anumite poziții vremelnice, are datoria să întoarcă ceva comunității din care provine. Asta am făcut și asta fac în continuare.
DNews24: Privind în urmă, ce considerați că ați schimbat cu adevărat și ce doar ați administrat?
dr. Florian Bodog: Am schimbat lucruri acolo unde am fost în funcții de execuție, la decanat de exemplu, și am reușit să adun oameni, resurse și decizii, care sunt esențiale, în jurul unor proiecte concrete. Cei care au contact cu Facultatea de Medicină știu și văd aceste lucruri, de la dotări, la clădiri, la noi programe pentru studenți și pentru profesori…
Mă feresc să îmi atribui singur merite, dar știu bine că am împins mereu, când am avut puterea să o fac, mai ales ca ministru sau ca senator, sănătatea, educația medicală și proiectele pentru Bihor în direcția bună. Exemplele sunt numeroase și se pot găsi în online, iar rezultatul lor se vede în dotarea unor spitale din Oradea și din Bihor.
DNews24: Dacă ar fi să numiți un singur lucru mare, concret și incontestabil pe care l-ați făcut în politică, care ar fi acela?
dr. Florian Bodog: Aș spune, la nivel politic, contribuția mea directă la reașezarea statutului personalului medical, inclusiv prin salarizare și prin recunoașterea muncii din sistem. A fost o decizie de echipă, politică și guvernamentală, dar pentru mine rămâne esențială: medicii și personalul medical trebuiau și trebuie în continuare tratați cu mai mult respect de propriul stat!
Dacă vreți un exemplu și mai concret, am putea aminti aici legea 15 din 2016, inițiată împreună cu colegii mei din Partidul Social Democrat, prin care am reușit să interzicem fumatul în toate spațiile publice închise.
Dacă vă amintiți, la început, au existat foarte multe reticențe și la nivelul parlamentului, dar printr-un efort comun care a depășit liniile partizane ale partidelor, am reușit să adoptăm această modificare importantă a legislației, care de atunci și-a arătat pe deplin efectele pozitive.
DNews24: Ați intrat în politică pentru a schimba sistemul sau pentru că ați înțeles că, fără putere, influența unui medic sau profesor rămâne limitată?
dr. Florian Bodog: Cele două lucruri s-au întâlnit. Ca medic și profesor poți ajuta oameni, poți forma generații, îți poți construi o reputație profesională.
În politică am intrat fiindcă am înțeles că deciziile importante se iau acolo unde se fac legile, acolo unde se împart resursele, politica fiind eminamente despre redistribuirea acestor resurse.
DNews24: Care a fost compromisul politic care v-a costat cel mai mult, chiar dacă public poate nu l-ați formulat niciodată astfel?
dr. Florian Bodog: Cel mai greu compromis, mai ales venind din munca de zi cu zi la spital, a fost să accept ritmul politicii. În medicină, când vezi problema, vrei soluția repede, pentru că omul suferă acum.
În politică există o anumită temporizare naturală care ține de funcționarea democrației, trebuie să convingi, să negociezi, să aștepți, să pierzi uneori timp prețios, iar asta m-a costat în interior. Este un compromis, dar dezbaterea și crearea permanentă de majorități în jurul unor proiecte fac parte din democrație. Nu trebuie să uităm asta.
DNews24: Regretați mai mult lucrurile pe care nu le-ați făcut sau felul în care ați ales, uneori, să rămâneți relevant?
dr. Florian Bodog: Regret doar lucrurile bune pe care nu am avut vreme să le duc până la capăt.
Relevanța politică are sens doar dacă îți permite să faci ceva util. Atunci când devine scop în sine, așa cum vedem, din păcate, astăzi că se întâmplă la vârful guvernării, pentru mine nu are niciun sens. Unde vreau să fiu relevant, și unde contează pentru mine, este la catedră și în sala de operații.
DNews24: Dacă ar trebui să răspundeți brutal de sincer: ați fost în politică un constructor, un supraviețuitor sau un om care a știut să rămână mereu aproape de centrul puterii?
dr. Florian Bodog: Brutal de sincer, cred că sunt un constructor cu instinct de supraviețuire. În politică rezistă foarte greu cineva fără răbdare sau fără capacitate de dialog sau de networking. Pentru mine însă, apropierea de centrul de decizie a avut valoare doar când a produs ceva pentru oameni, pentru sănătate, pentru Oradea și pentru Bihor.
Ce rost are altfel? Ce câștig ai? Mă rog, pentru demagogi și cei cărora nu le pasă de lege, poate fi diferit, dar pentru mine a contat să pot face ceva.
Urăsc să pierd vremea! Și aș mai spune un lucru. Viața mea politică se desfășoară încă, așa că vă propun să tragem concluziile mai târziu.
DNews24: Înainte de toate funcțiile, sunteți medic. Ce adevăr dur despre sistemul sanitar ați văzut în spital și nu ați reușit să-l schimbați din pozițiile publice pe care le-ați avut?
dr. Florian Bodog: Sistemul sanitar depinde prea mult de echipe, de oameni excepționali, despre care presa scrie foarte rar, și care compensează lipsurile structurale. Avem medici, asistenți și profesori foarte buni care duc în spate, prin efort personal, probleme pe care instituțiile ar trebui să le rezolve.
Asta am văzut și văd în spital, la orice nivel, și asta rămâne una dintre marile mele frustrări.
DNews24: Ca medic, v-a fost vreodată rușine de felul în care politica vorbește frumos despre un sistem sanitar pe care dumneavoastră îl cunoașteți mult mai dur din interior?
dr. Florian Bodog: Rușine nu, pentru că bunele intenții nu au lipsit. Uneori însă m-a deranjat felul superficial în care politicul vorbește și abordează problemele din Sănătate.
În spital, cuvintele mari, emfatice, sau promisiunile, se verifică foarte rapid în contactul cu realitatea: ai medic, ai pat, ai aparatură, ai medicament, ai timp pentru pacient? Restul este demagogie.
DNews24: Medicina v-a făcut mai uman sau funcțiile publice v-au obligat, în timp, să deveniți mai rece?
dr. Florian Bodog: Eu nu prea cred și nu văd cum poți să devii medic fără a fi deja uman. Empatia este, așadar, esențială. Nu văd cum ai putea rezista la presiune, la durere, sau la tragedii, când se întâmplă.
Aș spune că Medicina m-a făcut și mai uman și cred că este inevitabil. Funcțiile publice m-au obligat însă să îmi controlez emoțiile, fiindcă decizia nu se ia din sau prin impulsul de moment.
Cred însă că un om care își pierde complet empatia devine periculos, mai ales în sănătate. Dar și în politică! Dacă nu îți pasă direct, dar direct, de oameni, nu cred că ai ce căuta în niciunul dintre aceste domenii.
DNews24: Ce v-a schimbat mai mult: sala de operație, unde greșeala are consecințe imediate, sau politica, unde aproape totul se negociază?
dr. Florian Bodog: Sala de operație m-a format profund. Acolo înveți că greșeala are efect imediat și că responsabilitatea nu poate fi delegată niciodată! Este personală și directă. Politica m-a învățat însă altceva: că o decizie bună are nevoie de susținere, de timp și de construirea consensului. Este foarte diferit. Nimeni, niciodată, nici măcar dictatorii, nu fac totul singuri în politică.
DNews24: A existat un moment în care medicul din dumneavoastră a știut limpede că politicianul alege să spună mai puțin decât adevărul?
dr. Florian Bodog: Au existat momente în care medicul din mine ar fi spus mai direct ce vedea. Politicianul a ales uneori formula mai prudentă, mai diplomatică sau mai instituțională. Nu sunt mândru de fiecare moment de tăcere, dar am învățat că adevărul în politică trebuie spus cu luciditate, da, dar fără să distrugi șansa unei soluții. Vă rog să vă gândiți la această nuanță. Iar a minți, pur și simplu, asta evit cu toată puterea să o fac. Iarăși. Ce rost are? Mai devreme sau mai târziu adevărul se află.
DNews24: Dacă ați fi desprins de orice funcție, ce fel de medic credeți că rămâneți: unul fidel profesiei sau unul schimbat ireversibil de putere?
dr. Florian Bodog: Într-o democrație nu există putere la modul absolut. Nici eu și nici alții ajunși în funcții chiar mai mari, sau mult mai mari, nu am avut puterea absolută, niciodată. Și așa trebuie să fie.
Democrația nu te lasă, dacă o respecți, să decizi singur. Mai mult, filosoful și teoreticianul politic francez Claude Lefort a introdus conceptul de ”locul gol al puterii” (le lieu vide du pouvoir), o idee cât se poate de relevantă, cred, și astăzi. Pe scurt, într-un regim democratic, puterea nu mai aparține în mod definitiv nimănui, guvernanții ocupând funcții temporare, prin alegeri și proceduri instituționale.
De aceea, ”locul puterii” este și trebuie să rămână mereu gol, nimeni nu îl poate revendica drept proprietate personală sau sursă absolută de legitimitate, iar competiția politică permanentă și posibilitatea alternanței la guvernare sunt expresii ale acestui ”loc gol”. Pentru mine, tocmai această imposibilitate de a identifica definitiv puterea cu o persoană, un partid, o clasă sau o ideologie este una dintre caracteristicile fundamentale ale democrației.
Eu rămân un medic fidel profesiei. Funcțiile, cred eu, NU te schimbă, dar, inevitabil, vezi sistemul altfel, cu bugete, cu conflicte, cu blocaje și, iar și iar, mai ales ca ministru, de exemplu, cu răspundere directă. Dar când intru într-o relație cu un pacient sau cu un student, revin la lucrul fundamental: competență, respect, răbdare și grijă. Asta nu are cum să se schimbe.
DNews24: Cum este să conduceți o comunitate academică atât de mare și ce vă apasă cel mai mult în această responsabilitate?
dr. Florian Bodog: Este o onoare foarte mare să conduc Facultatea de Medicină și Farmacie din Oradea, fiindcă ea formează mii de oameni cărora alte mii sau zeci de mii de oameni le vor încredința viața.
Mă interesează permanent calitatea formării, seriozitatea profesorilor, disciplina studenților și reputația școlii. În medicină, mediocritatea costă mult, iar eu sunt onorat să lucrez cu colectivul cu care lucrez, pentru că sunt oameni care vor să se formeze permanent și să învețe, ei înșiși, zi de zi.
DNews24: De-a lungul timpului, în spațiul public au existat controverse privind lucrările dumneavoastră academice și acuzații de plagiat. Cât v-au afectat acestea și cât de greu este să cereți rigoare academică atunci când propria biografie publică a fost contestată?
dr. Florian Bodog: Când ajungi într-o poziție publică, este inevitabil să nu ajungi contestat, de cele mai multe ori din rațiuni strict politice. Dar a fi contestat, mai ales în politică, nu înseamnă că acele lucruri au și fost dovedite. În cazul meu, ca să folosesc un termen la modă, toate au fost doar fake news-uri!
De afectat m-au afectat, bineînțeles, fiindcă orice acuzație, chiar și una fără dovezi, lasă urme, inclusiv atunci când omul merge mai departe.
Pot cere rigoare academică fără nicio emoție pentru că îmi cunosc și munca și studiile și experiența practică și rezultatele ca medic sau ca profesor, și pentru că Justiția a dovedit că acuzațiile la care vă referiți au fost nefondate.
DNews24: Cum le răspundeți celor care spun că, în cazul dumneavoastră, funcția a ajuns uneori să apere omul, în loc ca omul să dea credibilitate funcției?
dr. Florian Bodog: Pot să le spun că așa ceva funcționa probabil pe vremea comuniștilor, sau în anii nouăzeci, când eu eram doar un adolescent.
Și pot să le spun că dincolo de speculații, care frizează absurdul, nu este funcție pe lumea asta care să te apere la nesfârșit, mai ales într-un stat de drept și într-o țară membră Uniunii Europene. Concret, inclusiv ca senator, când a fost cazul, am cerut ridicarea propriei imunități. În niciun caz nu m-am ascuns de Justiție!
Cât despre credibilitatea funcției, vă rog să verificați investițiile în Sănătatea bihoreană la care am contribuit direct. Sunt oameni, inclusiv actuali premieri, la ora la care vorbim, care au văzut și știu.
DNews24: Pe pagina FMF vorbiți despre ”formare completă”, sprijin real pentru studenți și rezidenți și despre profesioniști capabili să răspundă cu empatie și profesionalism. Ce înseamnă toate acestea concret, dincolo de limbajul instituțional?
dr. Florian Bodog: Vreau să vă spun că eu nu cred în, și nu practic, așa-zisul limbaj instituțional. Eu vorbesc direct.
Concret, formare completă înseamnă student prezent, profesor prezent, practică serioasă, evaluare corectă și contact DIRECT cu responsabilitatea și cu REALITATEA profesiei. Adică, cu boala, cu suferința, cu speranța, cu nevoie de competență!
Empatia nu se poate preda la cursuri, cred eu. Ea se învață din exemplu, din felul în care profesorul se poartă cu studentul, medicul cu pacientul și instituția cu omul vulnerabil.
DNews24: Care este iluzia cea mai periculoasă pe care FMF ar putea să și-o spună despre ea însăși?
dr. Florian Bodog: Am devenit o facultate mare, importantă pe plan național. Dar cea mai periculoasă iluzie ar fi, în opinia mea, să credem că simpla creștere numerică înseamnă automat calitate. O facultate mare poate deveni ȘI puternică doar dacă își păstrează exigența. Prestigiul se câștigă prin absolvenți buni, profesori serioși, un act educațional de calitate și o cultură academică sănătoasă și constantă.
DNews24: Care este standardul nenegociabil pe care îl impuneți profesorilor: competență științifică, prezență reală, calitate didactică, respect pentru student sau curajul de a nu coborî nivelul?
dr. Florian Bodog: Ca decan, eu nu sunt și nu m-am considerat niciodată șeful profesorilor. Vorbim de o funcție administrativă. Iar decanul, oricum, nu conduce singur sau singură o facultate. Este o muncă de echipă! Dar, la nivel administrativ, contează prezența profesorilor la cursuri și, din punctul meu de vedere, ca decan, facilitarea accesului acestora la cât mai multă formare și perfecționare.
Rolul meu este, alături de întreaga conducere a Facultății, să muncim zi de zi pentru a crea cele mai bune condiții de predare, de învățare și de practică.
DNews24: Ce faceți cu profesorul care intră la curs, dictează, umilește, pleacă și își confundă titulatura cu valoarea reală?
dr. Florian Bodog: Vă spun doar atât. Profesorul bun ridică nivelul fără să atingă demnitatea studentului.
Legat de altfel de comportamente, din partea profesorilor, există norme interne și există legi aplicabile oricui. Iar ele se aplică pentru că așa este normal, așa este legal și pentru că avem o bună reputație, tot mai bună, de apărat.
DNews24: La studenți, care este slăbiciunea pe care o vedeți cel mai des: lipsa disciplinei, fragilitatea, superficialitatea sau iluzia că pot deveni medici fără o probă reală de caracter?
dr. Florian Bodog: Cea mai frecventă slăbiciune este tentația căutării unui shortcut, a scurtăturii. Mulți tineri sunt inteligenți, rapizi, conectați, dar medicina cere altceva: disciplină zilnică, răbdare, reziliență și, evident, caracter.
Talentul fără muncă nu ajunge foarte departe în această profesie. Iarăși, se vorbește și se scrie mult despre medici, uneori suntem chiar demonizați și deseori suntem victime facile. Dar cum reziști, în practica reală, cu boala, cu pacientul, cu timpul și cu resursele limitate, fără disciplină, caracter, tărie sau profesionalism?
Eu nu spun că suntem toți perfecți, sau că nu suntem oameni supuși greșelii, dar cred că medicii care practică această profesie de câteva decenii au, totuși, câteva, dacă nu toate dintre calitățile pe care le enumerați.
DNews24: Într-o facultate de medicină, compasiunea fără exigență poate produce slăbiciune, iar exigența fără caracter poate produce abuz. Unde vă situați, sincer, între aceste două riscuri?
dr. Florian Bodog: Ca profesor, mă situez de partea exigenței. Compasiunea fără standarde ferme, aș spune, slăbește calitatea formării, iar studenții NU au nevoie de compasiune ca studenți. În niciun caz. Bun, sunt cazuri de evenimente sau, Doamne ferește, tragedii în familie, este altceva.
Medicina, așa cum o văd eu, are nevoie de oameni buni, în ambele sensuri: buni profesioniști și oameni buni. Aceste calități se dobândesc într-o cultură a exigenței, nu a concesiilor făcute de dragul confortului.
DNews24: Dacă ar trebui să fiți judecat peste cinci ani doar după trei rezultate clare la FMF — în studenți, în profesori și în reputația școlii — care ar fi acestea?
dr. Florian Bodog: Peste trei ani, când va expira mandatul meu, aș vrea să fiu judecat după trei lucruri.
Primul, studenți mai bine pregătiți practic.
Al doilea, profesori implicați în formarea lor și a studenților lor.
Al treilea, o reputație academică și mai solidă pentru Facultatea de Medicină și Farmacie din Oradea, în cele mai bune condiții de funcționare posibile!
Dacă aceste trei lucruri se văd, mandatul meu a avut sens. Dacă rămân doar vorbe, înseamnă că am ratat esențialul.
DNews24: Sistemul de prezențe și absențe, mai ales atunci când absența ajunge să fie sancționată financiar, a stârnit nemulțumiri. De ce ați ales acest model și ce spune el despre felul în care vedeți studentul: ca viitor profesionist format prin responsabilitate sau ca persoană disciplinată prin sancțiune?
dr. Florian Bodog: Nicio profesie nu poate fi învățată prin absență, cu atât mai puțin medicina! Și eu am fost student și am fost tânăr și tot ce presupune asta.
Dar prezența la cursuri, cu atât mai mult la Medicină, nu este o formalitate! Ea este parte din formarea profesională. Când un student lipsește de la formarea sa proprie, pierde ceva ce va conta mai târziu în fața pacientului. Asta trebuie prevenit de la început.
De asemenea, totuși, nu vorbim despre un sistem abuziv, ci despre unul uman și corect. Așa cum am spus, în viață se pot întâmpla lucruri. Ce nu se poate întâmpla, ca student (dar și ca profesor), este să abuzezi de posibilitatea, rară și motivată, de a absenta.
DNews24: Medicina cere ani grei, disciplină, rezistență și un consum interior pe care puțini îl înțeleg. Când peste toate acestea se adaugă și o taxă de 9.000 de lei, cum justificați costul și cum evitați ca selecția să se facă după posibilitățile materiale ale familiei, nu după vocație și valoare?
dr. Florian Bodog: În mod obiectiv, costul formării medicale este mare pentru că medicina cere laboratoare, cadre specializate, practică, infrastructură și materiale. Nu este o taxă pusă în mod arbitrar.
Înțeleg presiunea financiară asupra familiilor și cred că trebuie dezvoltate mai multe burse, mecanisme de sprijin și criterii de performanță.
Vocația și valoarea trebuie ajutate să ajungă mai departe, indiferent de venitul familiei, iar aici vedeți un exemplu clar de nevoie ca oameni din diverse domenii, precum Educația sau Sănătatea, să intre în politică și să participe la luarea de decizii bazate pe experiențe concrete. Este un exemplu clar.
DNews24: În final, ce le transmiteți studenților, rezidenților, profesorilor și, nu în ultimul rând, pacienților care vă privesc nu doar ca medic sau profesor, ci și ca om public?
dr. Florian Bodog: Tuturor, le transmit să aibă încredere în medicina românească. Le transmit faptul că studenții formați la Oradea sau la alte facultăți de Medicină din România profesează la cele mai înalte standarde profesionale, fără probleme de competență personală, peste tot în țară sau în UE.
Este un fapt, o realitate. Dacă francezul, germanul sau englezul au încredere în absolvenții noștri, eu sunt sigur că putem avea și noi. Noi avem datoria să construim un sistem tot mai performant și mai apropiat de om.
Ca medici, profesori și oameni publici, aceasta este obligația noastră. Și aceasta este și obligația mea.
Partajează acest conținut:
