SĂ NU ZICI CĂ NU ȚI-AM SPUS
Procurorul Laurențiu Beșu, cunoscut publicului după participarea la documentarul „Justiție capturată”, se află în centrul unei anchete disciplinare declanșate de Inspecția Judiciară. Cazul a fost deschis în urma unei sesizări formulate de Liana Arsenie, președinta Curtea de Apel București, și vizează posibila încălcare a secretului deliberării.
Acuzația: divulgarea deliberării într-un caz concret
Potrivit documentului emis de Inspecția Judiciară, declarațiile făcute de Beșu în materialul „Justiția capturată”, publicat în decembrie 2025, au fost analizate din perspectiva respectării obligațiilor legale și deontologice ale magistraților.
Inspectorii au concluzionat că magistratul ar fi făcut referiri publice la o cauză concretă în care fusese membru al completului de judecată, oferind suficiente detalii pentru identificarea dosarului și a pozițiilor exprimate în timpul deliberării. În opinia acestora, afirmațiile echivalează cu divulgarea conținutului deliberării și a opiniilor membrilor completului — fapt considerat o încălcare directă a obligației de confidențialitate.
Inspecția subliniază că această obligație are caracter absolut și nu poate fi înlăturată nici prin invocarea interesului public, nici prin faptul că unele informații ar fi devenit deja cunoscute în spațiul public.
Apărările lui Beșu, respinse de inspectori
În cadrul procedurii, Beșu a susținut că nu a dezvăluit deliberarea propriu-zisă și că declarațiile sale s-au încadrat în zona unor dezvăluiri de interes public. De asemenea, a invocat posibilitatea de a beneficia de protecția acordată avertizorilor de integritate.
Inspectorii au respins aceste argumente, precizând că legislația privind avertizorii nu permite divulgarea deliberărilor judiciare. În plus, aceștia au apreciat că declarațiile procurorului au depășit nivelul unor opinii generale despre sistem, intrând în sfera unor informații concrete despre activitatea deliberativă într-un dosar identificabil.
Totodată, s-a reținut că eventualele nemulțumiri personale sau critici la adresa sistemului nu pot justifica încălcarea obligațiilor profesionale.
Abatere disciplinară și consecințe grave
Analiza Inspecției Judiciare arată că sunt întrunite toate elementele abaterii disciplinare, atât din punct de vedere obiectiv, cât și subiectiv, fiind stabilit că fapta a fost săvârșită cu vinovăție.
Consecințele sunt considerate grave, întrucât pot afecta încrederea publicului în actul de justiție, integritatea procesului decizional și drepturile procesuale ale părților implicate. Inspectorii au precizat că nu este necesară existența unei urmări imediate pentru constatarea abaterii, fiind suficientă simpla încălcare a obligației legale.
Procedura continuă la CSM
Inspecția Judiciară a mai arătat că faptul că Beșu a devenit între timp procuror nu influențează desfășurarea procedurii disciplinare. De asemenea, s-a consemnat că magistratul nu s-a prezentat la audierea stabilită și nu a invocat motive pentru absență.
În final, instituția a decis admiterea sesizării și exercitarea acțiunii disciplinare împotriva lui Laurențiu Beșu pentru încălcarea secretului deliberării. Cazul a fost înaintat către Consiliul Superior al Magistraturii, mai exact Secției pentru judecători în materie disciplinară, care urmează să soluționeze cauza.
Context: declarațiile din „Justiție capturată”
În documentarul Recorder, Beșu a vorbit despre posibile disfuncționalități din sistem, inclusiv despre o delegare de la Tribunalul Giurgiu la Curtea de Apel București, pe care ulterior a pus-o în legătură cu dosare sensibile, precum cel al medicului Mircea Beuran.
Afirmațiile sale au generat dezbateri ample despre independența justiției, dar și despre limitele libertății de exprimare ale magistraților. Ancheta disciplinară aflată în curs va avea un rol esențial în clarificarea acestor limite și în stabilirea eventualelor responsabilități.
Sursa foto: Laurentiu Besu/Facebook
Documentul întreg poate fi lecturat mai jos:
Partajează acest conținut:
