SĂ NU ZICI CĂ NU ȚI-AM SPUS
Un pădurar din județul Satu Mare a ajuns în centrul unui dosar penal de amploare după ce procurorii l-au acuzat că a inventat muncitori forestieri, a falsificat sute de semnături și și-a însușit bani destinați lucrărilor silvice și exploatării materialului lemnos.
Cazul este analizat în Sentința penală nr. 757 din 27 mai 2026 a Judecătoriei Satu Mare, instanța descriind în detaliu mecanismul prin care ar fi fost produse prejudicii de peste 147.000 de lei.
Potrivit anchetatorilor, schema ar fi funcționat ani la rând prin folosirea unor zilieri inexistenți, umflarea pontajelor și întocmirea unor documente care nu reflectau realitatea din teren.
Cum ar fi funcționat mecanismul
Potrivit rechizitoriului, inculpatul activa ca pădurar în cadrul Ocolului Silvic „Asociația Salcâmul CIUMEŞTI”, unde avea atribuții privind organizarea activităților din cantonul silvic, recrutarea zilierilor și întocmirea documentelor necesare pentru plata acestora.
Procurorii susțin că, în perioada 2017 – iulie 2019, acesta a introdus în acte persoane care nu au lucrat niciodată în pădure și a consemnat în mod nereal că au prestat activități și au primit bani.
„A consemnat, în mod nereal, că 13 persoane au prestat activităţi în calitate de zilieri (…) şi au primit sume de bani pentru munca prestată, deşi în realitate aceste persoane nu au prestat vreodată activitatea respectivă şi nici nu au primit vreo sumă de bani”, se arată în actul de sesizare a instanței.
Anchetatorii susțin că falsurile nu s-au limitat la câteva documente. Numai pentru anul 2018 au fost identificate peste 300 de acte materiale constând în înscrieri considerate nereale în registrele de evidență a zilierilor.
Muncitori existenți doar pe hârtie
Dosarul s-a bazat în mare măsură pe declarațiile persoanelor care figurau în registrele de zilieri.
Mai mulți martori au declarat că nu au lucrat niciodată pentru ocolul silvic și că nu au primit bani, deși numele lor apăreau în documente ca beneficiari ai unor plăți. Unii au susținut inclusiv că semnăturile din dreptul numelor lor nu le aparțin.
Judecătorii au observat că o parte dintre persoanele înscrise în registre figurau cu numeroase zile lucrate și sume încasate, fără ca acestea să poată confirma activitățile consemnate în acte.
Mai mult, instanța a înlăturat declarațiile unor martori care și-au schimbat poziția în timpul procesului, apreciind că acestea au fost formulate în favoarea inculpatului.
„Instanța va înlătura ca fiind nesinceră declarația dată de martor în faza de judecată, apreciind că este formulată pro causa, în favoarea inculpatului”, se arată în motivare.
Sute de semnături falsificate
Un alt capitol important al dosarului privește semnăturile de primire a banilor, aspect care a cântărit greu în analiza instanței.
Potrivit procurorilor, pădurarul ar fi semnat în locul muncitorilor la rubricile prin care aceștia confirmau că au primit banii pentru activitatea prestată. Documentele astfel completate erau folosite ulterior pentru justificarea sumelor ridicate din casieria Ocolului Silvic „Asociația Salcâmul CIUMEŞTI”.
Mai mult, în timpul procesului, inculpatul nu a contestat faptul că el este autorul semnăturilor.
„Prin declarația dată în fața instanței, inculpatul a recunoscut contrafacerea semnăturilor zilierilor din cuprinsul celor două registre”, au consemnat judecătorii în motivarea hotărârii.
Explicația oferită de acesta a fost că mulți dintre muncitori nu știau să scrie sau să citească și că i-ar fi cerut să semneze în locul lor atunci când primeau banii.
Instanța a respins însă această apărare. Judecătorii au observat că niciunul dintre martorii audiați nu a confirmat existența unui asemenea acord și că, dimpotrivă, mai multe persoane au declarat că nu știau că figurează în registre și nu au autorizat pe nimeni să semneze în numele lor.
„Martorii nu au indicat că inculpatul ar fi semnat în locul lor, cu acordul acestora”, au reținut magistrații.
Mai mult, instanța a remarcat că aceeași oameni despre care inculpatul susținea că nu știau să scrie și-au semnat fără probleme declarațiile date în timpul anchetei și al procesului. Acest aspect a fost considerat de judecători un argument suplimentar care contrazice versiunea prezentată de pădurar.
În motivarea sentinței, magistrații merg chiar mai departe și explică de ce consideră că inculpatul a ales să semneze în locul zilierilor.
„Motivul pentru care inculpatul a semnat la rubrica «Semnătura de confirmare de primire a banilor» este cel mai probabil acela că nu dorea ca zilierii să observe sumele de bani scriptice pentru care ar fi semnat că le-au primit, când în realitate acestea erau mult mai mici”, au concluzionat judecătorii.
Practic, instanța a apreciat că semnăturile nu au fost aplicate pentru a-i ajuta pe muncitori, ci pentru a ascunde diferențele dintre sumele trecute în documente și cele care ajungeau efectiv la persoanele care lucrau în pădure.
Această concluzie este una dintre cele mai severe reținute de Judecătoria Satu Mare în întregul dosar și reprezintă unul dintre argumentele care au stat la baza condamnării inculpatului pentru delapidare.
Peste 114.000 de lei ridicați în numele zilierilor
Una dintre cele mai importante probe din dosar a fost expertiza contabilă dispusă în timpul anchetei, care a urmărit traseul banilor ridicați pentru plata muncitorilor sezonieri.
Concluziile specialiștilor au indicat că, în numeroase situații, sume importante au fost decontate pentru persoane care nu au prestat niciodată activități în cadrul Ocolului Silvic „Asociația Salcâmul CIUMEŞTI”. Potrivit calculelor reținute în hotărâre, 47.317 lei au fost ridicați în numele unor zilieri care existau doar în documente, în timp ce alte 67.365 lei reprezintă diferențe dintre sumele consemnate în acte și cele care au ajuns efectiv la muncitori.
În total, procurorii au susținut că pădurarul și-ar fi însușit fără drept 114.682 lei din fondurile destinate plății zilierilor, bani care, potrivit anchetei, au fost justificați prin registre și documente ce nu reflectau situația reală din teren.
Și asta nu este tot. Anchetatorii au reținut că inculpatul ar fi obținut alte 32.514 lei din valorificarea unei cantități de 386 metri cubi de material lemnos, sumă care, potrivit acuzațiilor, nu a fost evidențiată și decontată conform obligațiilor legale.
Astfel, prejudiciul total analizat în dosar a depășit pragul de 147.000 de lei, transformând cauza într-una dintre cele mai consistente anchete privind gestionarea fondurilor și a resurselor forestiere ajunse în ultimii ani pe masa Judecătoriei Satu Mare.
Apărarea: „Banii au ajuns la muncitori, nu în buzunarul meu”
În fața instanței, pădurarul a respins acuzațiile de delapidare și a susținut că documentele nu reflectau întotdeauna realitatea din teren.
Potrivit declarațiilor sale, la lucrările silvice participau frecvent mai multe persoane decât cele înscrise oficial în registre, iar o parte dintre muncitori refuzau să apară în evidențe pentru a nu pierde ajutoarele sociale sau alte beneficii acordate de stat. În aceste condiții, a afirmat inculpatul, era nevoit să găsească soluții pentru a-i plăti pe cei care munceau efectiv în pădure.
„Pentru a acoperi sumele acordate zilierilor a trebuit să înregistreze mai multe zile și ore în registrul de evidență decât realitatea efectivă din teren”, a susținut acesta în fața judecătorilor.
Pădurarul a negat că și-ar fi însușit vreun leu din fondurile gestionate și a afirmat că banii retrași erau folosiți exclusiv pentru activitățile desfășurate în cantonul silvic. Potrivit declarației sale, din aceste sume erau cumpărate apă, alimente, țigări, produse împotriva insectelor și alte bunuri necesare muncitorilor care lucrau în pădure, uneori în condiții dificile și fără ca aceste cheltuieli să poată fi decontate oficial.
Cu alte cuvinte, apărarea inculpatului a fost că registrele au fost completate neregulamentar pentru a acoperi cheltuieli reale și pentru a remunera persoane care nu puteau fi trecute în acte, nu pentru ca el să obțină un folos personal. Explicația nu i-a convins însă pe judecători, care au apreciat că probele administrate în cauză susțin varianta prezentată de procurori.
Ce a reținut instanța
Judecătoria Satu Mare a apreciat că declarațiile martorilor, documentele ridicate în cauză și expertiza contabilă susțin existența unor înscrieri nereale în registrele de zilieri și a unor diferențe importante între sumele ridicate și cele ajunse efectiv la muncitori.
Magistrații au respins explicațiile inculpatului privind semnăturile aplicate în numele zilierilor și au remarcat că mai mulți martori au negat că i-ar fi permis să semneze în locul lor.
Unul dintre cele mai dure pasaje din motivare privește explicația oferită de instanță pentru aceste falsuri.
„Motivul pentru care inculpatul a semnat la rubrica «Semnătura de confirmare de primire a banilor» este cel mai probabil acela că nu dorea ca zilierii să observe sumele de bani scriptice pentru care ar fi semnat că le-au primit, când în realitate acestea erau mult mai mici”, au concluzionat judecătorii.
Instanța a reținut că probele administrate demonstrează existența unui mecanism prin care au fost ridicate și decontate sume de bani în baza unor documente care nu reflectau situația reală din teren.
Condamnat pentru delapidare. Procesul pentru faptele de fals a încetat
Prin Sentința penală nr. 757 din 27 mai 2026, Judecătoria Satu Mare a constatat că pentru infracțiunile de fals intelectual, fals material în înscrisuri oficiale și uz de fals a intervenit prescripția răspunderii penale și a dispus încetarea procesului penal pentru aceste acuzații.
În schimb, pentru cele două infracțiuni de delapidare reținute în sarcina sa, pădurarul a fost condamnat la câte doi ani de închisoare. După contopirea pedepselor, instanța a stabilit o pedeapsă rezultantă de 2 ani și 8 luni de închisoare.
Judecătorii au decis însă suspendarea executării pedepsei sub supraveghere și au stabilit un termen de supraveghere de patru ani. În această perioadă, inculpatul va trebui să se prezinte la Serviciul de Probațiune, să anunțe schimbarea domiciliului sau a locului de muncă și să participe la un program de reintegrare socială.
De asemenea, bărbatul a fost obligat să presteze 90 de zile de muncă neremunerată în folosul comunității și a primit interdicția de a ocupa funcții publice sau funcții care implică exercițiul autorității de stat pentru o perioadă de trei ani.
Instanța a admis și acțiunea civilă formulată de Asociația Ocolul Silvic Salcâmul Ciumești, obligându-l pe inculpat să plătească 7.112 lei cu titlu de daune materiale, reprezentând contravaloarea unei cantități de 115,80 metri cubi de material lemnos.
Pe lângă acestea, pădurarul a fost obligat să achite statului 8.000 de lei cheltuieli judiciare.
Hotărârea poate fi atacată cu apel în termen de 10 zile de la comunicare.
Partajează acest conținut:
