SĂ NU ZICI CĂ NU ȚI-AM SPUS
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a dispus trimiterea în judecată a doi inculpați sub aspectul săvârșirii a patru infracțiuni de lipsire de libertate în mod ilegal, săvârșite de o inculpată care avea calitatea de senator în Parlamentul României la data comiterii faptelor, actualmente europarlamentar și patru infracțiuni de lipsire de libertate în mod ilegal și o infracțiune de lovire sau alte violențe, reținute pentru cel de al doilea inculpat, persoană fără calitate specială.
Jurnaliștii italieni au depus o plângere poliție. Aceștia au susținut că ar fi fost agresați fără niciun motiv de senatoare și de fostul său soț
Potrivit surselor din anchetă, Jurnalista italiană Lucia Goracci a formulat o plângere în 2021 la Secţia 4 de Poliţie din Bucureşti împotriva senatoarei Diana Şoşoacă, susţinând că a fost sechestrată şi că soţul ei, Dumitru-Silvestru Şoşoacă, a muşcat-o de mână, potrivit News.ro.
Goracci se afla în Bucureşti împreună cu o echipă de filmare a postului RAI 1 şi reclamă că incidentul a avut loc în biroul de avocatură al Dianei Şoşoacă. Plângerea a fost formulată luni, după scandalul de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sector 1, unde soţul senatoarei a fost audiat pentru ultraj.
„Am intrat în biroul de avocatură al doamnei Şoşoacă şi ne-a întâmpinat cu o atitudine zâmbitoare având pe masă mai multe alune şi covrigei. Când a început filmarea eu am rămas pe hol şi am văzut că soţul ei a adus în birou un sac negru în care a spus că se îngroapă persoanele decedate dezbrăcate, după care am văzut cum acesta l-a luat apoi în bucătărie. După acel moment, doamna Şoşoacă a devenit nervoasă şi agresivă”, se arată în plângerea citată.
Şoşoacă a spus că, dacă nu sunt agreate condiţiile pe care ea le hotărăşte, echipa de televiziune poate să plece. Echipa „a ieşit în hol, dar doamna Şoşoacă a apărut şi a închis uşa zicând că nu ieşim nicăieri. A spus ulterior soţului să sune la poliţie, după ce a început să ţipe, apoi un alt bărbat a intrat în casă”, a mai notat jurnalista Lucia Goracci, care a subliniat că în acel moment a fugit pe scara blocului.
Cum s-a întâmplat totul ?
După aproximativ 10 minute, poliţia s-a prezentat la faţa locului şi soţul senatoarei a început să împingă jurnaliştii italieni. După care soţul senatoarei Diana Şoşoacă i-a smuls masca de pe faţă şi a lovit-o în braţ, după care a muşcat-o de mână.
„M-a muşcat de mână, apoi am ieşit afară”, a adăugat jurnalista.
Ziarul italian La Stampa a scris că Goracci a fost „sechestrată cu echipa Rai în România, după intervievarea senatoarei anti-vaccinare Diana Iovanovici Şoşoacă”.
„Senatoarea, după întrebările adresate de jurnalistă privind gestionarea pandemiei în ţară şi condiţiile din spitale, a blocat echipa şi pe Goracci în biroul său, apoi a chemat poliţia. Goracci, percheziţionată şi bruscată, a fost eliberată împreună cu echipa după 8 ore, graţie intervenţiei ambasadei italiene”, a mai scris publicaţia La Stampa, care a publicat şi imagini din timpul întrevederii.
În relatarea Rai 1 a incidentelor petrecute vineri, jurnalista italiană discută în contradictoriu cu Şoşoacă, după care susţine că a fost închisă de aceasta în biroul din cabinetul de avocatură din Bucureşti, relatează libertatea.ro. La faţa locului ajung poliţiştii, senatoarea le cere acestora să-i scoată pe jurnalişti afară şi să-i percheziţioneze, după care urmează îmbrânceli. La posturile de televiziune din România, Şoşoacă a susţinut că ea şi soţul ei au fost cei agresaţi de poliţie.
Jurnaliștii italieni au enervat-o foarte tare pe senatoare
Senatoarea, iniţial amabilă, s-a arătat deranjată de întrebările primite, apoi a solicitat ajutorul poliţiei, susţinând că echipa de jurnalişti o ameninţă şi a cerut ca jurnaliştii să fie percheziţionaţi şi imaginile înregistrate să fie şterse.
După ce jurnalista şi operatorul care filmează au ieşit pe hol, Şoşoacă a fost filmată în timp ce cheamă poliţia. În cabinet a intrat un bărbat care a dat mâna cu cei de acolo, moment în care jurnalista a profitat de uşa întredeschisă şi a ieşit. A vorbit cu poliţia, timp în care cameramanul şi o altă persoană care a însoţit-o pe Gorraci se aflau în continuare în biroul lui Şoşoacă.
Corespondenta Rai 1 s-a întors cu oamenii legii la cabinetul senatoarei. Imaginile o arată pe jurnalistă în mijlocul unei îmbrânceli, moment în care ea strigă către poliţişti: „Voi nu ne protejaţi! Suntem jurnalişti!”.
Goracci a filmat cu telefonul mobil înaintând în cabinet. „Asta e răpire”, a spus în engleză jurnalista. „Daţi-o afară”, le-a cerut Şoşoacă poliţiştilor, care sunt văzuţi cum o trag de braţe pe jurnalistă, după care încep îmbrâncelile în care intervine şi soţul senatoarei, Silviu Şoşoacă.
În imagini nu se vede ce face acesta, scrie libertatea.ro, dar se aude vocea Dianei Şoşoacă: „Silviu, încetează! Silviu, încetează!” Iar poliţiştii sar să-l imobilizeze. „Păi, voi îl luaţi pe soţul meu?”, se aude Şoşoacă care pare şi ea să o împingă pe jurnalistă. E momentul în care aceasta le spune poliţiştilor: „Nu ne protejaţi! Suntem presă!”. Şoşoacă răspunde: „I dont give a shit you are media” (Nu dau doi bani că sunteţi presa, n.r.).
Totul s-a mutat apoi în scara blocului, unde jurnaliştii au fost opriţi de poliţişti care le-au cerut să se calmeze şi i-au anunţat că îi vor legitima.
Ce cuprinde rechizitoriul cu dispoziția de trimitere în judecată împotriva Dianei Șoșoacă ?
În rechizitoriu se arată că în data de 10 decembrie 2021, cei doi inculpați au lipsit de libertate patru persoane (trei persoane vătămate și un martor), care fuseseră invitate în incinta cabinetului de avocat din București al inculpatei în vederea realizării unui interviu.
În același context, cel de-al doilea inculpat a exercitat acte de violență asupra uneia dintre persoanele vătămate, lovind-o cu pumnii în zona umărului și peste braț și smulgându-i masca sanitară de pe față.
Procurorul a reținut că acțiunea de lipsire de libertate a fost generată de nemulțumirea inculpatei cu privire la întrebările adresate de una dintre persoanele vătămate (jurnalist) și nicidecum de comiterea unor infracțiuni de către persoanele vătămate, acestea fiind supravegheate pe tot parcursul interviului de către celălalt inculpat și un martor.
Totodată, în rechizitoriu s-a reținut faptul că la momentul comiterii infracțiunii inculpata a avut calitatea de senator în Parlamentul României, exercitând astfel o funcție de demnitate publică. Potrivit legii, deputații și senatorii beneficiază de protecția autorității pe durata exercitării mandatului de parlamentar, fiind purtători ai autorități publice de stat. Inculpata beneficia la data faptei de imunitate parlamentară pentru opinii politice, aspect reglementat de dispozițiile art. 20-22 din Legea nr. 96/2006 și art. 72 din Constituție. Astfel, imunitatea parlamentară este limitată la opinii politice, respectiv pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului cu privire la care deputații și senatorii nu pot fi trași la răspundere juridică.
Deputații și senatorii pot fi urmăriți și trimiși în judecată penală pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, conform art. 23 din Legea nr. 96/2006. Astfel, rechizitoriul a fost transmis Înaltei Curți de Casație și Justiție.
În comunicatul Parchetului de pe lângă Înalta Curte se precizează că această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale şi trimiterea rechizitoriului la instanţă, spre judecare, situaţie care nu poate în niciun fel să înfrângă principiul prezumției de nevinovăţie.
Redăm comunicatul de presă al Parchetului de pe lângă Înalta Curte în conținutul textului de mai jos:
Procurorul de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de urmărire penală a dispus trimiterea în judecată a doi inculpați sub aspectul săvârșirii următoarelor infracțiuni:
- Patru infracțiuni de lipsire de libertate în mod ilegal, săvârșite de o inculpată care avea calitatea de senator în Parlamentul României la data comiterii faptelor, actualmente europarlamentar și
- Patru infracțiuni de lipsire de libertate în mod ilegal și o infracțiune de lovire sau alte violențe, reținute pentru cel de al doilea inculpat, persoană fără calitate specială.
Din rechizitoriul întocmit în cauză a rezultat următoarea situație de fapt:
În data de 10 decembrie 2021, cei doi inculpați au lipsit de libertate patru persoane (trei persoane vătămate și un martor), care fuseseră invitate în incinta cabinetului de avocat din București al inculpatei în vederea realizării unui interviu.
În același context, cel de al doilea inculpat a exercitat acte de violență asupra uneia dintre persoanele vătămate, lovind-o cu pumnii în zona umărului și peste braț și smulgându-i masca sanitară de pe față.
Procurorul a reținut că acțiunea de lipsire de libertate a fost generată de nemulțumirea inculpatei cu privire la întrebările adresate de una dintre persoanele vătămate (jurnalist) și nicidecum de comiterea unor infracțiuni de către persoanele vătămate, acestea fiind supravegheate pe tot parcursul interviului de către celălalt inculpat și un martor.
Totodată, în rechizitoriu s-a reținut faptul că la momentul comiterii infracțiunii inculpata a avut calitatea de senator în Parlamentul României, exercitând astfel o funcție de demnitate publică. Potrivit legii, deputații și senatorii beneficiază de protecția autorității pe durata exercitării mandatului de parlamentar, fiind purtători ai autorități publice de stat. Inculpata beneficia la data faptei de imunitate parlamentară pentru opinii politice, aspect reglementat de dispozițiile art. 20 – 22 din Legea nr. 96/2006 și art. 72 din Constituție. Astfel, imunitatea parlamentară este limitată la opinii politice, respectiv pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului cu privire la care deputații și senatorii nu pot fi trași la răspundere juridică.
Deputații și senatorii pot fi urmăriți și trimiși în judecată penală pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, conform art. 23 din Legea nr. 96/2006.
Rechizitoriul a fost transmis Înaltei Curți de Casație și Justiție, instanța competentă să judece cauza.
Precizăm că această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale şi trimiterea rechizitoriului la instanţă, spre judecare, situaţie care nu poate în niciun fel să înfrângă principiul prezumției de nevinovăţie.
Partajează acest conținut:
