SĂ NU ZICI CĂ NU ȚI-AM SPUS
Secția I Civilă a Înaltei Curți de Casație și Justiție a sesizat completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie civilă în legătură cu interpretarea prevederilor referitoare la dreptul la repararea pagubei în cazul privării nelegale de libertate, față de efectele deciziei CCR 136/2021 – care a declarat neconstituțională excluderea dreptul la repararea pagubei în cazul privării de libertate dispuse în cursul procesului penal soluţionat prin clasare sau achitare. ”În ipoteza unei privări de libertate în cursul unui proces penal finalizat prin soluția definitivă de achitare, fără ca nelegalitatea măsurii privative de libertate să fi fost stabilită în conformitate cu RIL nr. 15/2017, soluția de achitare este suficientă prin ea însăși pentru acordarea de despăgubiri persoanei private de libertate și, ulterior, achitate?” – este una dintre întrebările ridicate în cadrul sesizării prealabile.
Conținutul sesizării prealabile:
În interpretarea și aplicarea prevederilor art. 539 din Codul procedură penală, față de efectele Deciziei nr. 136/2021 a Curţii Constituţionale, în ipoteza unei privări de libertate în cursul unui proces penal finalizat prin soluția definitivă de achitare, fără ca nelegalitatea măsurii privative de libertate să fi fost stabilită în conformitate cu RIL nr. 15/2017, soluția de achitare este suficientă prin ea însăși pentru acordarea de despăgubiri persoanei private de libertate și, ulterior, achitate?
În acest context, „caracterul injust/nedrept al măsurilor privative de libertate”, respectiv „netemeinicia acuzaţiei în materie penală” constituie criterii autonome care dau dreptul persoanei în cauză la repararea pagubei şi care extind sfera de aplicare a dispoziţiilor art. 539 din Codul de procedură penală?
Textul de lege invocat:
Art.539 din Codul procedură penală – Dreptul la repararea pagubei în cazul privării nelegale de libertate
(1) Are dreptul la repararea pagubei şi persoana care, în cursul procesului penal, a fost privată nelegal de libertate.
(2) Privarea nelegală de libertate trebuie să fie stabilită, după caz, prin ordonanţă a procurorului, prin încheierea definitivă a judecătorului de drepturi şi libertăţi sau a judecătorului de cameră preliminară, precum şi prin încheierea definitivă sau hotărârea definitivă a instanţei de judecată învestită cu judecarea cauzei.
Obiectul cauzei:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului (…), reclamantul l-a chemat în judecată pe pârâtul (…), solicitând instanței, în temeiul dispozițiilor art. 539 Cod procedură penală, raportate la cele ale art. 540 alin. (2) Cod procedură penală, obligarea pârâtului la plata sumei de (…) lei, reprezentând prejudiciul moral cauzat prin arestarea nelegală, precum și obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.
Pârâtul a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepția prescripției dreptului material la acțiune în ceea ce privește acordarea daunelor morale pentru privarea reclamantului de libertate, excepția inadmisibilității cererii de chemare în judecată, iar, pe fond, a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
Tribunalul a respins acțiunea ca neîntemeiată, iar, ulterior, Curtea de Apel a respins a respins, ca nefondat, apelul declarat de reclamant. Acesta din urmă s-a adresat cu recurs curții supreme.
Punctul de vedere al completului de judecată asupra chestiunii de drept sesizate
Membrii completului de judecată al ÎCCJ apreciază că sunt posibile două interpretări:
a) Într-o primă opinie, se susține că, urmare a pronunțării Deciziei 136/2021 a Curții Constituționale, decizie interpretativă sau intermediară, însă general obligatorie, precum deciziile simple sau extreme, chiar în absența intervenției legiuitorului în intervalul celor 45 de zile stabilit de art. 147 alin. (1) din Constituție și de art.31 alin. (3) din Legea nr. …., în interpretarea și aplicarea prevederilor art. 539 din Codul de procedură penală, se impune recunoașterea, în favoarea celui vătămat, a dreptului la repararea pagubei, în cazul privării de libertate dispuse în cursul unui proces penal soluționat prin achitare, chiar în condițiile în care privarea de libertate nu a avut caracter nelegal, fiind o privare de libertate numai nedreaptă/injustă sau determinată de o acuzație penală netemeinică, potrivit considerentelor deciziei instanței constituționale.
b) În cea de-a doua opinie, art.539 din Codul de procedură penală nu asigură, chiar după publicarea în Monitorul Oficial a Deciziei nr. 136/2021 a Curții Constitutionale, temeiul legal pentru acordarea de despăgubiri, doar în baza hotărârii penale de achitare, persoanei ce a fost privată de libertate în cursul unui proces penal și, ulterior, achitată.
DOCUMENT – Textul complet al încheierii de sesizare prin mecanismul întrebării prealabile:
Partajează acest conținut:
