SĂ NU ZICI CĂ NU ȚI-AM SPUS
Înalta Curte de Casație și Justiție a fost sesizată în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile care să soluționeze o problemă de drept referitoare la accesul ilegal la un sistem informatic. Sesizarea se referă la persoanele care, având posibilitatea de a interoga oricând o bază de date conținând informaţii nepublice, nu efectuează ulterior interogării acte specifice exercitării atribuţiilor de serviciu în legătură cu verificarea efectuată. Curtea Supremă este întrebată dacă aceasta poate reprezenta o depăşire a limitelor pentru care a fost acordată autorizarea.
Sesizarea prealabilă a fost formulată de Curtea de Apel Ploiești și a primit termen de soluționare pe 29 septembrie 2021.
Conținutul sesizării:
”În interpretarea dispoziţiilor art. 360 alin. (1) Cod penal privind accesul ilegal la un sistem informatic, în cazul persoanelor care pot interoga oricând o bază de date conținând informaţii nepublice, o asemenea interogare neurmată de efectuarea ulterioară a unor acte specifice exercitării atribuţiilor de serviciu în legătură cu interogarea efectuată, poate reprezenta o depăşire a limitelor pentru care a fost acordată autorizarea?”
Articolul invocat: art. 360 alin. (1) Cod penal privind accesul ilegal la un sistem informatic – Accesul, fără drept, la un sistem informatic se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă.
Cazul în care a fost formulată sesizarea prealabilă îl vizează pe un agent șef adjunct de Poliție, condamnat în primă instanță la 2 ani de închisoare cu suspendare sub acuzația că ar fi intrat de mai multe ori în bazele de date ale Direcției de Evidență a Populației și ale Direcției de Permise și Înmatriculări pentru a obține informații, în scop personal, despre colegi și șefi ai săi, funcționari publici, rude ale acestora și chiar despre un ziarist. Interogarea bazelor de date a avut loc între 2013 și 2015, agentul folosind userul și parola pe care le putea utiliza doar în exercitarea atribuțiilor de polițist.
În apărarea sa, agentul a declarat că primise informații că un ofițer cu funcție de conducere dintr-o poliție municipală urma să primească, drept mită, un autoturism, motiv pentru care ar fi început să facă verificări pe cont propriu. Asta deși trebuia să transmită eventualele date pe care le aflase celor în drept să facă investigații, respectiv DGA sau DNA.
Ulterior, agentul ar fi accesat bazele de date ca să afle câți copii au colegii săi, membrii ai sindicatului din care făcea parte, pentru a fi întocmită lista cu cadouri pentru cei mici. A făcut acest lucru, deși, chiar dacă a fost împuternicit să centralizeze numărul de copii, nu a fost împuternicit de sindicat să accese informațiile din bazele MAI.
Polițistul implicat în accesarea bazelor de date a fost identificat după o anchetă a celor de Control Intern. Aceștia s-au sesizat după ce procurorii au clasat o plângerile a două persoane împotriva unor ofițeri cu funcții de conducere din Poliție, acuzați de comiterea unor fapte penale. Acestea nu s-au confirmat, dar procurorii au constatat că autorii plângerilor erau persoane fără adăpost, care nici măcar nu aveau domiciliul din acte în județul respectiv și nu aveau cum să dețină informațiile dezvăluite în sesizări.
Anchetatorii de la Control Intern au aflat că denunțurile ar fi fost formulate chiar de un polițist – agentul condamnat ulterior – care a utilizat informații din bazele Poliției Române, la care el avea acces. Cercetările ulterioare au dus la formularea acuzațiilor de accesare ilegală a unui sistem informatic.
DOCUMENT – Textul complet al încheierii de sesizare prin mecanismul întrebării prealabile:
Partajează acest conținut:
