Două minute au fost suficiente pentru ca un conflict banal să se transforme într-un dosar penal. Într-un bar din Bihor, într-o seară de vară, un client a fost lovit în mod repetat de trei persoane, iar totul a fost surprins de camerele de supraveghere.
Incidentul s-a petrecut pe 19 august 2022, între orele 22:28 și 22:30. Potrivit instanței, cei implicați, un bărbat de 46 de ani, un minor de 17 ani și un copil de 13 ani, „au agresat-o fizic pe partea civilă […] aplicându-i mai multe lovituri cu palma și cu pumnul în zona capului și a corpului”.
Victima a suferit leziuni care au necesitat „9-10 zile de îngrijiri medicale”, confirmate prin certificat medico-legal.
Ce au reținut procurorii din scandalul din bar ?
În urma anchetei, doi dintre participanți, adultul și minorul de 17 ani, au fost trimiși în judecată pentru loviri sau alte violențe și pentru tulburarea ordinii și liniștii publice.
Probele au fost consistente: declarații, martori, cercetare la fața locului, dar mai ales imaginile video.
Instanța reține că din acestea „reiese în mod neechivoc” faptul că inculpatul major a lovit victima, iar agresiunea a fost continuată de ceilalți.
Judecătorul a mai reținut că fapta a fost comisă de „trei sau mai multe persoane împreună”, fiind incidente circumstanțele agravante prevăzute de lege, inclusiv participarea unor minori la agresiune.
Declarații care nu se potrivesc cu imaginile
În fața instanței, inculpații au avut poziții diferite.
Bărbatul de 46 de ani a încercat să minimalizeze fapta. A recunoscut doar „o palmă peste cap” și a susținut că incidentul ar fi pornit după ce victima i-ar fi aruncat bani în față. A invocat și provocarea, afirmând că ar fi fost amenințat cu o sticlă.
Instanța a respins această versiune și a arătat că el „a iniţiat actele de violenţă”, iar reacția victimei a fost una de apărare.
Minorul de 17 ani, în schimb, a recunoscut faptele. Acesta a declarat că a intervenit în conflict și că a lovit victima „cu pumnul de aproximativ 3-4 ori în zona feței”.
Condamnare pentru violență, dar nu pentru scandal public
Instanța a făcut o distincție clară între cele două acuzații.
Pentru loviri sau alte violențe, verdictul a fost de condamnare. Bărbatul de 46 de ani a fost condamnat, în baza art. 193 alin. 2 Cod penal, cu aplicarea art. 77 lit. a și d și art. 46 alin. 2 Cod penal, la pedeapsa de 10 luni de închisoare. Executarea pedepsei a fost suspendată sub supraveghere, în temeiul art. 91 Cod penal, pe un termen de 2 ani stabilit conform art. 92 Cod penal.
Pe durata acestui termen, inculpatul trebuie să respecte măsurile de supraveghere prevăzute de art. 93 alin. 1 Cod penal, să urmeze un program de reintegrare socială în baza art. 93 alin. 2 lit. b Cod penal și să presteze 60 de zile de muncă neremunerată în folosul comunității, potrivit art. 93 alin. 3 Cod penal.
Minorul nu a fost condamnat la închisoare, dar a primit o măsură educativă neprivativă de libertate. În baza art. 114 alin. 1 raportat la art. 118 Cod penal, instanța a dispus supravegherea acestuia pe o perioadă de 6 luni. Totodată, în temeiul art. 121 alin. 1 lit. a și e Cod penal, i-au fost impuse obligațiile de a urma un curs de pregătire școlară sau profesională și de a se prezenta la Serviciul de Probațiune Bihor, sub coordonarea acestuia, conform art. 120 alin. 2 Cod penal.
În schimb, pentru infracțiunea de tulburare a ordinii și liniștii publice, prevăzută de art. 371 alin. 1 Cod penal, instanța a decis achitarea ambilor inculpați, în baza art. 16 alin. 1 lit. b teza I Cod de procedură penală, reținând că fapta nu întrunește elementele constitutive sub aspectul laturii obiective.
Motivația este clară. Nu a fost demonstrat că scandalul a avut un impact real asupra ordinii publice. Judecătorul subliniază că „această tulburare trebuie dovedită distinct”, iar simpla agresiune nu este suficientă.
Mai mult, imaginile arată că persoanele aflate în local „au continuat să se joace la aparate”, fără reacții care să indice panică sau indignare.
Despăgubiri pentru victimă și decizia instanței
Pe latură civilă, instanța a analizat cererea persoanei vătămate, care solicitase daune morale în cuantum de 3.000 de euro.
Judecătorul a reținut că sunt îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale, în baza art. 1349 și art. 1357 Cod civil, arătând că prejudiciul moral este „cert și de o gravitate medie spre ridicată”, fiind generat de „suferințele psihice, starea de teamă și umilirea la care a fost supusă persoana vătămată”.
În baza art. 397 alin. 1 Cod de procedură penală, raportat la art. 19 și art. 25 Cod de procedură penală, instanța a admis în parte acțiunea civilă și a obligat în solidar inculpații la plata sumei de 4.000 de lei cu titlu de daune morale, apreciind că aceasta reprezintă „o reparație echitabilă și rezonabilă a prejudiciului”.
În plus, fiecare dintre inculpați a fost obligat la plata sumei de 968 de lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
Hotărârea pronunțată la 14 aprilie 2026 nu este definitivă și poate fi atacată cu apel în termen de 10 zile de la comunicare.
Hotărârea poate fi citită mai jos.
Partajează acest conținut:





