Un nou dosar de corupție lovește administrația locală din Bihor și readuce în prim-plan una dintre cele mai sensibile zone ale investițiilor publice: contractele finanțate din fonduri europene. Primarul comunei Buduslău, Kócza István, ales din partea UDMR și aflat la al treilea mandat, a fost prins în flagrant de procurorii Parchetului European în timp ce ar fi primit o tranșă importantă dintr-o mită pretinsă pentru derularea fără probleme a unui contract de lucrări.
Cazul vizează un proiect finanțat prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală, destinat modernizării infrastructurii rutiere agricole. Contractul avea o valoare de aproximativ 770.000 de euro, echivalentul a circa 4 milioane de lei, iar mita pretinsă ar fi reprezentat 5% din valoarea contractului, fără TVA. În bani, suma cerută ar fi fost de aproximativ 38.500 de euro, adică aproape 200.000 de lei.
Flagrantul a avut loc marți, 19 mai 2026, atunci când edilul ar fi primit aproximativ 150.000 de lei, ultima tranșă consistentă din suma totală vizată de anchetatori. După intervenția procurorilor europeni, primarul a fost pus sub acuzare pentru luare de mită și plasat sub control judiciar pentru 60 de zile.
Contract european, bani publici și o suspiciune de corupție la vârful administrației locale
Potrivit datelor din anchetă, suspiciunile împotriva primarului ar fi apărut încă din toamna anului trecut. Începând cu luna octombrie 2025, edilul, care avea și rolul de responsabil financiar al autorității locale, ar fi solicitat reprezentantului unei companii o sumă de bani pentru a facilita executarea unui contract finanțat din fonduri europene.
Mecanismul descris de anchetatori este unul clasic în dosarele de corupție din zona achizițiilor publice: un procent din valoarea contractului, cerut în schimbul promisiunii că lucrările se vor desfășura fără blocaje administrative, iar plățile pentru lucrările executate vor fi accelerate. În acest caz, procentul indicat este de 5% din valoarea contractului, iar suma totală ar fi ajuns la aproximativ 200.000 de lei.
Contractul vizat privea modernizarea infrastructurii rutiere agricole, un tip de investiție important pentru comunitățile rurale, unde drumurile de exploatare agricolă sunt esențiale pentru accesul fermierilor la terenuri, pentru transportul producției și pentru dezvoltarea locală. Tocmai această miză publică face ca dosarul să fie cu atât mai relevant: fondurile europene sunt acordate pentru dezvoltare, nu pentru alimentarea unor mecanisme paralele de influență și plată informală.
În centrul anchetei se află suspiciunea că funcția publică ar fi fost folosită nu doar pentru administrarea unui proiect, ci și pentru condiționarea derulării sale de plata unei mite. Procurorii susțin că primarul ar fi promis că va asigura buna desfășurare a contractului și că va grăbi plățile către firma implicată în lucrări.
Flagrantul din 19 mai: momentul în care ancheta a devenit publică
Momentul-cheie al dosarului s-a consumat pe 19 mai 2026. Atunci, primarul comunei Buduslău ar fi primit aproximativ 150.000 de lei, sumă echivalentă cu circa 28.800 de euro. Potrivit anchetatorilor, banii ar fi reprezentat o tranșă din mita totală de aproximativ 200.000 de lei.
Flagrantul organizat de procurorii Parchetului European marchează una dintre cele mai importante etape ale dosarului. În astfel de anchete, prinderea în flagrant are o greutate probatorie semnificativă, întrucât surprinde momentul presupusei primiri a banilor și poate consolida suspiciunea rezonabilă necesară pentru punerea sub acuzare și dispunerea unor măsuri preventive.
Cum ar fi funcționat mecanismul descris de procurori
Potrivit stării de fapt prezentate în anchetă, primarul ar fi cerut, încă din octombrie 2025, un procent de 5% din valoarea contractului fără TVA. Contractul, evaluat la aproximativ 770.000 de euro, urma să fie derulat în beneficiul comunității locale, pentru modernizarea infrastructurii agricole.
În schimbul mitei, edilul ar fi promis că va asigura o derulare fluentă a contractului. În termeni simpli, firma ar fi urmat să nu întâmpine blocaje, întârzieri sau dificultăți administrative, iar plățile pentru lucrările efectuate ar fi fost accelerate. O astfel de promisiune este relevantă juridic pentru că nu vizează un favor abstract, ci exercitarea influenței administrative asupra unui contract public.
Anchetatorii susțin că banii ar fi fost primiți în mai multe tranșe. Ultima tranșă importantă, de aproximativ 150.000 de lei, ar fi fost remisă în ziua flagrantului. Dacă acuzațiile vor fi confirmate în instanță, această succesiune de plăți poate contura ideea unei conduite repetate, nu a unui episod izolat.
În același timp, apărarea are dreptul să conteste interpretarea anchetatorilor, proveniența banilor, scopul remiterii lor, contextul discuțiilor și orice alt element probator. Până la o hotărâre definitivă, cazul rămâne în faza acuzațiilor, iar prezumția de nevinovăție trebuie respectată.
O anchetă coordonată de EPPO Timișoara, cu sprijinul structurilor specializate
Investigația este coordonată de procurorii europeni de la biroul EPPO din Timișoara. La anchetă participă structuri specializate din zona operațiunilor speciale, a combaterii criminalității economice și a criminalității organizate. Au fost implicate Structura de sprijin a procurorilor europeni delegați în România, Brigada de Operațiuni Speciale Timișoara, polițiști din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Arad, precum și Brigada de Combatere a Criminalității Organizate Timișoara.
Prezența acestor structuri arată că dosarul a presupus activități operative, supraveghere, documentare și organizarea unui flagrant. În anchetele de corupție, astfel de acțiuni sunt pregătite minuțios, pentru ca momentul remiterii banilor să fie documentat în condiții procedurale clare.
Faptul că dosarul este instrumentat de Parchetul European conferă cauzei o greutate suplimentară. EPPO este o instituție creată tocmai pentru a urmări penal infracțiunile care afectează bugetul Uniunii Europene, iar România se află printre statele în care această structură are o activitate intensă, mai ales în zona fondurilor europene și a contractelor publice.
Impactul local: o comună mică, un dosar mare
Buduslău este o comună din județul Bihor, iar într-o comunitate locală un astfel de dosar are un impact imediat. Când primarul este vizat de o anchetă de corupție și, mai ales, când este împiedicat să își exercite atribuțiile, efectele nu rămân doar în zona juridică. Ele se transferă rapid în viața administrativă, politică și comunitară.
Pentru locuitori, întrebările sunt firești: ce se întâmplă cu proiectul finanțat din fonduri europene, cine semnează documentele curente, cum continuă administrația locală și dacă alte contracte pot fi afectate. Pentru aparatul primăriei, situația creează presiune instituțională. Pentru mediul politic, cazul este unul sensibil, mai ales pentru că edilul se află la al treilea mandat și are deja o prezență consolidată în administrația locală.
În comunele mici, primarul nu este doar un funcționar ales, ci figura centrală a administrației. De aceea, un dosar de corupție la acest nivel produce o ruptură de încredere. Chiar înainte de orice verdict, simpla suspiciune că un proiect european ar fi fost condiționat de plata unei mite poate afecta percepția publică asupra modului în care sunt conduse investițiile locale.
Între acuzație și prezumția de nevinovăție
Dincolo de gravitatea faptelor descrise, cazul trebuie privit cu rigoare juridică. În acest moment, primarul este acuzat, nu condamnat. Punerea sub acuzare și controlul judiciar nu echivalează cu stabilirea vinovăției. Ele arată că procurorii consideră că există probe și indicii suficiente pentru continuarea urmăririi penale și pentru impunerea unor restricții, dar verdictul final aparține instanței.
Prezumția de nevinovăție rămâne un principiu fundamental. Ea nu este o formulă decorativă, ci o garanție esențială într-un stat de drept. Orice persoană cercetată penal trebuie considerată nevinovată până la o hotărâre definitivă de condamnare. În același timp, autoritățile au obligația de a investiga acuzațiile de corupție, mai ales atunci când ele privesc fonduri europene și exercitarea unei funcții publice.
Această balanță este esențială: publicul are dreptul să știe ce se întâmplă cu banii publici, iar persoana acuzată are dreptul la apărare, la un proces echitabil și la contestarea probelor.
Un caz care pune din nou reflectorul pe vulnerabilitățile contractelor publice
Dosarul de la Buduslău nu este doar povestea unui flagrant. Este și o radiografie a unei vulnerabilități persistente în administrația locală: dependența firmelor de decizia unor persoane-cheie din instituții publice, mai ales atunci când vine vorba despre plăți, recepții, avize și derularea contractelor.
În proiectele finanțate din fonduri europene, calendarul plăților și respectarea procedurilor sunt cruciale. Întârzierile pot afecta firmele, pot bloca lucrările și pot pune în pericol implementarea proiectelor. Tocmai de aceea, orice funcționar care controlează sau influențează aceste etape are o poziție importantă. Dacă această poziție este folosită pentru solicitarea unor beneficii personale, prejudiciul nu este doar financiar, ci și instituțional.
Cazul scoate în evidență riscul ca un contract public să fie transformat într-o sursă de câștig personal pentru cei care ar trebui să îl administreze în interesul comunității. Fondurile europene sunt destinate dezvoltării locale, iar condiționarea accesului la plăți sau la derularea normală a lucrărilor poate compromite exact scopul pentru care aceste finanțări sunt acordate.
Ce urmează în dosar
În perioada următoare, ancheta va continua sub coordonarea procurorilor europeni. Vor fi analizate documentele contractului, traseul banilor, discuțiile dintre părți, eventualele tranșe anterioare și rolul exact al fiecărei persoane implicate. Procurorii vor trebui să stabilească dacă mita a fost cerută, dacă a fost primită, în ce condiții și ce legătură concretă a avut cu atribuțiile de serviciu ale primarului.
Apărarea va putea formula cereri, contesta măsuri, propune probe și combate acuzațiile. Controlul judiciar poate fi prelungit, modificat sau revocat, în funcție de evoluția anchetei și de deciziile judiciare. Dacă procurorii vor considera că probele sunt suficiente, dosarul ar putea ajunge în instanță prin rechizitoriu. Dacă nu, ancheta poate avea și alte soluții procesuale.
Până atunci, cazul rămâne unul de maxim interes public, nu doar pentru comuna Buduslău, ci pentru întreaga zonă a administrației locale care gestionează fonduri europene.
Concluzie: un flagrant cu miză mai mare decât suma de bani
Cei 200.000 de lei aflați în centrul dosarului reprezintă, la prima vedere, suma unei mite pretinse într-un contract public. Dar miza reală este mai largă. Este vorba despre încrederea în administrația locală, despre integritatea proiectelor europene și despre modul în care banii destinați dezvoltării comunităților sunt protejați de abuzuri.
Primarul comunei Buduslău, Kócza István, este acuzat că ar fi cerut și primit bani pentru a facilita derularea unui contract de infrastructură agricolă finanțat din fonduri europene. El se află sub control judiciar pentru 60 de zile, nu poate părăsi țara și nu își poate exercita atribuțiile de primar. Ancheta continuă, iar verdictul final va aparține instanței.
Până atunci, cazul rămâne un semnal puternic că fondurile europene, indiferent de dimensiunea localității în care ajung, sunt tot mai atent supravegheate, iar suspiciunile de corupție din jurul lor pot declanșa intervenții ferme, inclusiv la nivelul administrațiilor comunale.
Partajează acest conținut:





