Primar condamnat definitiv pentru că a falsificat semnătura unui consilier local pe recepția unui parc. Curtea de Apel Cluj l-a lăsat în funcție

Un primar din județul Cluj a fost condamnat pentru fals material în înscrisuri oficiale după ce ar fi semnat în locul unui consilier local pe documentele de recepție a lucrărilor pentru amenajarea unui parc, pentru ca primăria să poată continua procedurile de plată către constructor. Cazul, analizat într-o hotărâre pronunțată în mai 2026, scoate la iveală suspiciuni privind modul în care au fost validate lucrările publice într-o comună clujeană.

Curtea de Apel Cluj a admis, pe data de 13 mai 2026, apelul declarat de primarul comunei Fizeșu Gherlii, Lup Vasile Ioan, condamnat în primă instanță de Judecătoria Gherla pentru falsificarea unei semnături pe un proces-verbal oficial. Instanța de apel i-a redus acestuia pedeapsa de la 1 an și 7 luni închisoare la 9 luni și a înlăturat pedepsele complementare și accesorii, printre care și interdicția de a ocupa funcții publice.

O semnătura a unui consilier local l-a adus pe primar în fața instanței

Totul a început după recepția lucrărilor realizate la un parc din comună, în octombrie 2021. În comisia de recepție figura și un consilier local, însă acesta a negat ulterior că ar fi semnat procesul-verbal de terminare a lucrărilor. Mai mult, omul ar fi fost nemulțumit de stadiul investiției și ar fi susținut că unele lucrări din deviz nu erau finalizate.

Primarul, aflat la sediul primăriei în exercitarea atribuțiilor de serviciu, ar fi contrafăcut semnătura unui consilier local pe procesul-verbal de recepție la terminarea lucrărilor de amenajare a unui parc din localitate în octombrie 2021.

Scopul falsificării ar fi fost inițierea procedurilor de plată către firma contractoare, pentru lucrări în valoare de aproximativ 60.000 de lei cu TVA. Contractul fusese atribuit în urma unei achiziții publice prin sistemul SEAP, iar executantul notificase primăria să organizeze recepția, deși lucrările nu fuseseră finalizate în totalitate la termenul stabilit.

Un consilier local ,,absolvit” de vină

Consilierul local a cărui semnătură a fost falsificată a declarat că a refuzat să semneze procesul-verbal tocmai pentru că lucrările nu erau conforme, și că a aflat ulterior, cu surprindere, că semnătura sa apărea totuși pe document. Viceprimarul comunei, care condusese comisia de recepție, a confirmat că la momentul deplasării la fața locului ambii au constatat neconformitățile și au decis să nu semneze.

Expertizele grafoscopice efectuate atât în cursul urmăririi penale, cât și în faza de judecată au concluzionat că semnăturile în litigiu prezintă numeroase asemănări cu semnătura primarului și deosebiri față de cea a consilierului local, concluzia formulată de experți fiind că acestea au fost probabil executate de inculpat.

Primarul l-a învinovățit pe consilierul local la prima instanță

În instanță, inculpatul în cauză a susținut că presupusa falsificare nu ar fi avut relevanță penală deoarece procesul-verbal era valid chiar și fără semnătura consilierului local. Argumentul a fost că decizia comisiei de recepție se lua prin majoritate, iar ceilalți membri semnaseră deja documentul. De asemenea, inculpatul a invocat în apel faptul că martorul ar fi sugerat că este posibil să-i fi dat verbal acordul să semneze în numele său.

Primarul nu a recunoscut fapta pe tot parcursul procesului, invocând mai multe apărări. A susținut că falsificarea nu era aptă să producă consecințe juridice deoarece procesul-verbal fusese deja semnat de majoritatea membrilor comisiei de recepție, iar decizia era valabilă și fără semnătura celui de-al treilea membru.

Acesta mai arătat că, în fața instanței de fond, consilierul local a lăsat deschisă posibilitatea că inculpatul ar fi putut avea acordul său pentru a semna în locul său, ceea ce ar înlătura tipicitatea faptei. Totodată, apărarea a contestat valoarea probatorie a expertizelor, susținând că o concluzie de probabilitate nu poate conduce la o condamnare dincolo de orice îndoială rezonabilă.

Soluția primei instanțe

Judecătoria Gherla a respins toate aceste apărări prin sentința pronunțată pe 6 martie și l-a condamnat pe inculpat la 1 an și 7 luni închisoare cu suspendare sub supraveghere, cu un termen de supraveghere de 2 ani, precum și cu interdicția de a fi ales în funcții publice sau de a ocupa funcții ce implică exercițiul autorității de stat, pe o durată de 2 ani.

Instanța a reținut că infracțiunea de fals material în înscrisuri oficiale se consumă prin simpla operațiune de falsificare, fără a fi necesară producerea unui prejudiciu concret, și că declarația consilierului din fața instanței, în care a lăsat deschisă posibilitatea unui acord, reprezenta o revenire nemotivată față de declarațiile inițiale, care nu putea fi luată în considerare.

Decizia și motivarea controversată a instanței de apel

Curtea de Apel Cluj a menținut soluția de condamnare, dar a reconsiderat tratamentul sancționator. Instanța de apel a reținut că probele administrate, inclusiv cele două expertize grafoscopice și ansamblul declarațiilor martorilor, înlătură orice dubiu rezonabil cu privire la vinovăția inculpatului, precizând că numărul persoanelor care au avut acces la documentul falsificat era redus și că implicarea lor a fost exclusă prin mijloacele de probă.

Cu privire la aptitudinea falsificării de a produce consecințe juridice, Curtea a subliniat că semnătura falsificată atesta în mod nereal consimțământul martorului la recepția lucrărilor, ceea ce putea genera consecințe juridice suplimentare față de cele care ar fi existat în lipsa acesteia, inclusiv expunerea consilierului la o eventuală răspundere penală sau civilă.

Totuși, Curtea a apreciat că pedeapsa aplicată în primă instanță era prea severă față de gravitatea concretă a faptei. S-a reținut că lucrările au fost finalizate integral până la momentul semnării procesului-verbal de către un specialist, că nicio parte nu a suferit un prejudiciu material și că inculpatul, primar al comunei din 2016 și aflat în prezent la al treilea mandat, este cunoscut cu o conduită bună în societate, aflându-se la primul contact cu legea penală. Singura împrejurare reproșabilă în afara faptei în sine a fost conduita nesinceră pe parcursul procesului penal.

În aceste condiții, pedeapsa a fost redusă la 9 luni închisoare cu suspendare sub supraveghere, iar pedepsele complementare și accesorii privind interdicția de a deține funcții publice au fost înlăturate, considerându-se că aplicarea lor ar fi disproporționată față de gravitatea redusă a faptei și de absența oricărui prejudiciu pentru comunitate.

”Inculpatul este cunoscut cu o conduită bună în societate. Are calitatea de primar al comunei Fizeșu Gherlii începând cu anul 2016, fiind în prezent la al treilea mandat, bucurându-se de încrederea majorităţii locuitorilor comunei. A avut însă o conduită nesinceră pe parcursul procesului penal, acesta fiind singurul comportament reprobabil care îi poate fi imputat.

În raport de toate acestea, apreciem că o pedeapsa orientată spre minimul special, cu menţinerea modalităţii de individualizare a executării pedepsei este în măsură să asigure îndreptarea inculpatului. Astfel inculpatului i se va aplica pedeapsa închisorii de 9 luni, cu suspendarea executării sub supraveghere. Aceleaşi considerente justifică înlăturarea pedepselor complementare şi accesorii aplicate inculpatului. Apreciem că, în raport de gravitatea redusă a faptei şi de inexistenţa vreunui prejudiciu pentru comunitatea locală ar fi disproporţionată aplicarea pedepselor complementare şi accesorii care vizau împiedicarea inculpatului de a deţine funcţii publice”, a motivat instanța.

Decizia Curții de Apel Cluj este definitivă.

Soluția pe scurt:

În baza art. 421, pct.2 lit. a C.p.p. admite apelul declarat de către inculpatul ### ######-####, împotriva sentinţei penale nr. ###/2026 pronunţată la data de 06.03.2026 de Judecătoria ######, pe care o desfiinţează în parte, în latura penală, şi pronunţând o nouă hotărâre în aceste limite,

Reduce pedeapsa aplicată inculpatului ### ######-####, fiul lui ###### şi #####, născut la data de ########## în ########## ######, domiciliat în ###### ##############, ##### ########, nr. 118, ####### ####, codul numeric personal #############, fără antecedente penale pentru comiterea infracţiunii de fals material în înscrisuri oficiale, prevăzută de articolul 320 alineatul (1) din Codul penal la 9 luni închisoare.

Înlătură pedepsele complementare şi accesorii aplicate inculpatului.

Menţine modalitatea de individualizare a executării pedepsei, precum şi obligaţiile şi măsurile de supravgeghre impuse inculpatului prin sentinţa penală apelată.

Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei penale apelate.

În temeiul art. 275, alin. 3 C.p.p. cheltuielile judiciare avansate de stat în apel rămân în sarcina acestuia.

Definitivă.

Pronunţată prin punerea acesteia la dispoziţia inculpatului şi a procurorului, prin mijlocirea grefei Curţii, azi, 13 mai 2026.