Tribunalul Bihor a decis, la termenul din 7 mai 2026, menținerea controlului judiciar față de Pașca Narcisa-Ioana, polițista trimisă în judecată într-un dosar cu acuzații de corupție, favorizarea făptuitorului, influențarea declarațiilor și divulgarea unor informații nepublice.
În concret, Pașca Narcisa-Ioana rămâne obligată să se prezinte la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor ori de câte ori este chemată, să respecte programul de supraveghere stabilit de Poliția Municipiului Beiuș, să anunțe de îndată orice schimbare a locuinței și să nu ia legătura, fără încuviințarea procurorului, cu ceilalți inculpați și cu martorii menționați în cauză.
Următoarea verificare a legalității și temeiniciei măsurii preventive nu poate avea loc mai târziu de 5 iulie 2026. Încheierea poate fi contestată în termen de 48 de ore de la comunicare.
Un dosar care pornește de la o anchetă privind violul asupra unui minor
Dincolo de chestiunea procedurală a controlului judiciar, dosarul are o miză penală majoră. Narcisa Ioana Pașca, agent șef adjunct de poliție în cadrul IPJ Bihor – Poliția Municipiului Beiuș – Secția 2 Rurală, a fost trimisă în judecată după ce procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor au susținut că aceasta ar fi intervenit într-o anchetă în care un cetățean brazilian era cercetat pentru viol asupra unui minor.
Potrivit acuzațiilor, polițista ar fi folosit poziția sa de organ de cercetare penală într-un dosar aflat la Parchetul de pe lângă Judecătoria Beiuș pentru a îngreuna sau zădărnici tragerea la răspundere penală a bărbatului cercetat.
În aceeași cauză au mai fost trimiși în judecată Gal Teodor Dumitru, cetățean român, și Faccin Antonio, cetățean brazilian, ambii pentru dare de mită.
Cazul capătă gravitate nu doar prin natura acuzațiilor de corupție, ci mai ales prin contextul în care acestea ar fi fost comise: o anchetă privind o presupusă agresiune sexuală asupra unui minor, în care declarațiile victimei, expertiza psihologică și confidențialitatea probelor aveau un rol esențial.
Bani, parfum, fructe și promisiunea unui sejur în Brazilia
Potrivit rechizitoriului, în perioada 18 octombrie 2023 – 6 decembrie 2023, Pașca Narcisa-Ioana ar fi pretins sau primit mai multe foloase de la cetățeanul român aflat în relații apropiate cu cetățeanul brazilian cercetat în dosarul de viol.
Procurorii susțin că aceste foloase nu ar fi fost simple atenții, ci ar fi avut legătură directă cu modul în care polițista urma să-și exercite atribuțiile de serviciu.
Anchetatorii au reținut că polițista ar fi pretins suma de 3.500 de euro sub forma unui împrumut, iar interlocutorul i-ar fi transmis că îi poate da doar 2.000 de euro.
De asemenea, aceasta ar fi primit 250 de euro, un parfum evaluat la aproximativ 1.000 de lei și mai multe lădițe cu căpșuni, zmeură și afine. În aceeași logică a acuzației, Pașca ar fi acceptat și promisiunea organizării unui sejur în Brazilia după finalizarea dosarului.
Aceste beneficii ar fi fost pretinse sau primite în legătură cu îndeplinirea ori neîndeplinirea atribuțiilor de serviciu, respectiv cu o conduită prin care ancheta penală împotriva cetățeanului brazilian ar fi fost afectată.
Presupusa intervenție asupra declarațiilor minorului
Una dintre cele mai sensibile acuzații privește modul în care polițista ar fi intervenit asupra declarațiilor minorului, persoană vătămată în dosarul de viol. Procurorii susțin că aceasta l-ar fi determinat pe copil să nu declare, în cadrul expertizei psihologice, că ar fi fost agresat sexual, ci să prezinte versiunea favorabilă inculpatului brazilian, potrivit căreia i s-ar fi cerut doar un masaj.
Potrivit anchetatorilor, această intervenție ar fi avut consecințe directe asupra concluziilor expertizei psihologice. Expertiza ar fi fost ulterior invocată de avocații cetățeanului brazilian într-o cerere privind măsura arestului preventiv, iar Tribunalul Bihor a dispus, la 27 noiembrie 2023, înlocuirea arestării preventive cu măsura controlului judiciar.
În rechizitoriu mai apare și un episod distinct: polițista ar fi mers la locuința minorului cu două plase de alimente, în care s-ar fi aflat ulei, făină, zahăr, ouă și dulciuri, pentru a-l determina să-și retragă declarațiile inițiale și să afirme că nu a fost abuzat sexual. Ulterior, în aprilie 2024, aceasta ar fi îndemnat-o pe mama minorului să-l determine pe copil să dea o nouă declarație favorabilă cetățeanului brazilian, cu explicația că numai într-o asemenea ipoteză acesta ar putea să-l răsplătească financiar.
Divulgarea informațiilor din dosar
O altă componentă a acuzației privește presupusa divulgare a unor informații din dosar. Potrivit procurorilor, în noiembrie 2023, Pașca Narcisa-Ioana ar fi contactat-o pe WhatsApp pe avocata cetățeanului brazilian și i-ar fi comunicat conținutul unor mesaje identificate în telefonul inculpatului, în timp ce efectua analiza datelor informatice rezultate în urma unei percheziții informatice.
Din perspectivă juridică, această acuzație este importantă deoarece dosarul penal are reguli stricte privind accesul la probe, consultarea actelor și comunicarea informațiilor. Procurorii au indicat că divulgarea s-ar fi făcut în afara cadrului legal, cu referire la dispozițiile art. 94 din Codul de procedură penală, care reglementează consultarea dosarului.
Totodată, anchetatorii susțin că polițista i-ar fi divulgat și cetățeanului român implicat în cauză anumite mesaje găsite în telefonul cetățeanului brazilian, mesaje care l-ar fi vizat în mod denigrator. Astfel, acuzația de divulgare nu privește doar o eventuală scurgere de informații către apărare, ci și transmiterea unor date din anchetă către persoane interesate direct de evoluția dosarului.
Încadrarea juridică: de la luare de mită la influențarea declarațiilor
Rechizitoriul reține în sarcina Narcisei Ioana Pașca mai multe infracțiuni aflate, potrivit minutei, în concurs real. Este vorba despre două infracțiuni de luare de mită, prevăzute de art. 289 alin. 1 din Codul penal, raportat la art. 6 și art. 7 lit. c din Legea nr. 78/2000, favorizarea făptuitorului, prevăzută de art. 269 alin. 1 Cod penal, influențarea declarațiilor în formă continuată, prevăzută de art. 272 Cod penal cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal, și două infracțiuni de divulgare a informațiilor secrete de serviciu sau nepublice, prevăzute de art. 304 alin. 1 Cod penal.
Acuzația de luare de mită privește presupusa primire sau pretindere de bani, bunuri ori alte avantaje în legătură cu atribuțiile de serviciu.
Favorizarea făptuitorului vizează conduita prin care o persoană ar ajuta un suspect sau inculpat să evite ori să îngreuneze tragerea la răspundere penală. Influențarea declarațiilor sancționează intervențiile asupra martorilor, persoanelor vătămate sau altor participanți pentru a le modifica poziția procesuală.
Divulgarea informațiilor nepublice privește transmiterea unor date din dosar către persoane care nu aveau dreptul să le primească în acel mod.
Faptul că procurorii au reținut concursul real înseamnă că, în viziunea acuzării, nu este vorba despre o singură conduită izolată, ci despre mai multe acte distincte, cu încadrări penale separate, care ar fi fost comise în legătură cu același context factual.
|
Partajează acest conținut:





