Pastila de psiho | Mândru că sunt român?

material realizat de Andreea Dobrițan, psiholog și realizator ”PSIHOPODCAST”

La mulți ani, dragi români! Anul acesta se împlinesc 104 ani de la Hotărârea de unire necondiționată a Transilvaniei cu România, moment care a stârnit bucuria tuturor românilor. Și cum fiecare moment are o însemnătate psihologică, și această sărbătoare exprimă mult mai mult decât zile libere, mici, ciolane și discursuri patriotice.

La ce e bun patriotismul?

Patriotismul satisface o nevoie extrem de importantă a omului, cea de apartenență, a treia în ierarhia stabilită de Maslow. Această nevoie asigură supraviețuirea de calitate a umanității, după principiul “împreună suntem mai puternici”. Oamenii s-au constituit în grupuri, în comunități, în țări care se identifică cu diverse valori și care asigură continuitatea “tribului”, a interacțiunilor sociale. Omul nu este o ființă solitară, el având nevoie de contacte sociale cu care să împărtășească aceleași idei și valori.

Studiind aceste necesități, de-a lungul istoriei, oamenii de știință au desfășurat diverse experimente care concluzionau că atunci când, în mod artificial, oamenii sunt împărțiți în grupuri (ex: grupul bulinelor și grupul culorii verde), între aceștia se sudează legături puternice și, chiar apar anumite aversități față de grupul celălalt, iar asta doar pentru că li s-a indus că “avem ceva în comun”. Mai mult, aceste schimbări de optică au fost evidențiate și în scanările rmn ale creierului efectuate grupurilor. Politicienii au cunoscut aceste rezultate, astfel că, ori de câte ori au avut ocazia, folosesc discursuri patriotice menite să atragă electoratul :).

Ce se întâmplă în patriotismul mioritic?

Termenul de “patria” provine din latină și înseamnă “locul tatălui” sau “locul părintelui”. Patriotismul are manifestări și intensități diferite în funcție de fiecare națiune în parte dar se deosebește de xenofobie și naționalism pentru că exprimă apartenența și nu atitudinea față de alte națiuni.

Din acest punct de vedere, românii se împart în două categorii: patrioții convinși și cei care ar părăsi oricând țara fără un gram de nostalgie. Nici una din categorii nu este de judecat, avand în vedere istoria României, cu accent pe perioada comunistă care a reprezentat un moment dificil pentru români. Ce a rămas de atunci și ce este de subliniat reprezintă modul de neîncredere în ceilalți caracteristic românilor, situație care îngreunează evoluția poporului, acesta refuzând să se implice 100% în munca în echipă și blocând cooperarea.

O dovadă a acestei neîncrederi este reprezentată de studiul desfășurat de Grupul de Studii Socio-Comportamentale Avangarde în perioada 25-28 februarie 2022. La întrebarea „Dacă România ar fi atacată, ați rămâne în țară pentru a o apăra?”, au răspuns „Da” 26% din cei intervievați, 48% au răspuns „Nu”, 20% au spus „Nu pot aprecia”, iar 6% nu au răspuns la această întrebare. Sondajul, reprezentativ la nivel național, are marja de eroare de +/-3,4%.

Ca de obicei, o să subliniez și o caracteristică pozitivă a poporului român, pe care o remarcă și Daniel David în cartea sa “Psihologia poporului român”, și anume dorința cetățenilor de a fi mereu primii, locurile 2 și 3 fiind considerate nesatisfăcătoare. Dacă am corobora acest aspect cu o colaborare fructuasă și plină de încredere, cu siguranță, realmente am ocupa locuri fruntașe în mult mai multe clasamente.

Desigur, acest patriotism diferă de la o generație la alta, de la o vârstă la alta și în funcție de mesajele transmise de societate. Românul este o persoană adaptabilă, care reușește să trăiască în cele mai diverse condiții și să învețe o paletă cât mai largă de informații.

Așadar, SCHIMBAREA ÎNCEPE CU MINE, hai să transmitem mai des tinerei generații bucuria de a fi români, de a colabora și de a evolua ÎMPREUNĂ, așa cum este și firesc!

Pastila de psiho poate fi urmărită, în format video, și pe YouTube, pe contul psihologului Andreea Dobrițan