Mai multe infracțiuni reținute în rechizitoriu față de ordonanța de punere în mișcare a urmăririi penale | Care este sancțiunea?

În practica judiciară s-a pus problema sancțiunii aplicabile în cazul în care prin rechizitoriu s-a dispus trimiterea în judecată pentru un număr de infracțiuni mai mare decât cel reținut în cuprinsul ordonanței de punere în mișcare a acțiunii penale. (CA Craiova)

• Materia: penal
• Subcategoria: alte tipuri de cauze
• Acte normative incidente: art. 346 alin. (3) C.p.p.
• Cuvinte cheie: neconcordanțe între ordonanța de punere în mișcare a acțiunii penale și rechizitoriu

Într-o opinie, în cauză este vorba despre neregulata sesizare a instanței, ce atrage imposibilitatea stabilirii limitelor judecății. Ca urmare se va dispune restituirea cauzei la procuror, potrivit art. 346 alin. (3) C.p.p.

Într-o altă opinie, nu se va dispune restituirea cauzei, ci anularea ordonanței de punere în mișcare a acțiunii penale. Asta deoarece conținutul acesteia din urmă nu corespunde cu cel al rechizitoriului.

Într-o ultimă opinie, niciuna dintre sancțiuni nu este incidentă. Pe de o parte pentru că neconcordanța dintre conținutul ordonanței de punere în mișcare a acțiunii penale și cel al rechizitoriului nu atrage nulitatea primului act, ci neregularitatea celui de-al doilea. Pe de altă parte pentru că o astfel de neregularitate nu împiedică stabilirea limitelor judecății.

Care a fost opinia INM?

Opinia INM, însușită în unanimitate de participanți, a fost în sensul că primul punct de vedere este cel corect. Astfel, prin ordonanța de punere în mișcare a acțiunii penale se stabilește cadrul procesului penal, orice schimbare intervenită de la momentul exercitării acțiunii penale și până la sesizarea instanței trebuind să fie marcată de acte procedurale specifice (extinderea acțiunii penale, schimbarea încadrării juridice).

De aceea, în doctrină și jurisprudență trimiterea în judecată pentru fapte pentru care nu a fost pusă în mișcare acțiunea penală a fost considerată în mod constant o neregularitate a actului de sesizare care duce la imposibilitatea stabilirii limitelor judecății și sancționată cu restituirea cauzei la procuror.

Această problemă de drept a fost discutată cu ocazia întâlnirii președinților secțiilor penale ale Înaltei Curți de Casație și Justiție și curților de apel, dedicată discutării aspectelor de practică neunitară în materia dreptului penal și dreptului procesual penal – București, 16-17 mai 2019.