Avocatul Dan Chertes candidează la funcția de decan al Baroului Cluj, alegerile fiind programate pentru 17 martie.
După două mandate în Consiliul Baroului, perioadă în care s-a implicat în inițiative privind transparența decizională, relația dintre avocați și instituțiile judiciare și rezolvarea unor probleme practice ale profesiei, el propune în această campanie o platformă centrată pe accesul colegilor la informații, simplificarea procedurilor administrative și o reprezentare mai activă a intereselor avocaților atât la nivel local, cât și național.
În interviul de mai jos, vorbește despre parcursul său profesional, despre proiectele pe care le-a susținut în Consiliu și despre obiectivele pe care și le asumă dacă va ajunge la conducerea Baroului Cluj.
AV. CHERTEȘ: Nu cred că se poate vorbi de vreo ambiție de putere, în cazul candidaturii la o funcție cum este cea de decan. Ea implică o responsabilitate mare față de colegi, într-adevăr, dar poziția în sine nu creează o sete de putere, ci doar o dorință de a te implica în profesie pentru binele colegilor. Nu mi-a trecut niciun moment prin minte, în facultate, că voi ajunge să candidez la această funcție, ea a s-a conturat ca idee și apoi ca decizie pe măsură ce m-am implicat, în două mandate de consilier, în rezolvarea problemelor colegilor și în demersurile prin care am dorit ca viața noastră profesională, a tuturor avocaților, să ne fie mai ușoară.
AV. CHERTEȘ:Transparența decizională a fost tema mea principală de campanie și în 2018, când regulamentul de alegeri limita campania la doar o poză a candidatului și o pagină A4 de prezentare. În Regulamentul de funcționare al Consiliului Baroului Cluj, din 2018, la a cărui redactare am participat, am propus ca ședințele de consiliu să fie înregistrate audio și să fie puse la dispoziția oricărui coleg interesat. Am propus și ca ordinea de zi soluționată să fie publicată pe site. La momentul 2018 cele două propuneri au picat la vot,cu „zgomot”. Doar în cel de-al doilea mandat am reușit să conving suficienți colegi că e normal să publicăm măcar ordinea de zi soluționată, dar forma acceptată a fost doar cea anonimizată integral, fără reținerea dezbaterilor. Prin urmare, este clar de ce nu am reușit până acum ceea ce am propus: transparență totală – ședințe pe care colegii să le poată accesa fără niciun impediment, prin Platforma Baroului. Demersurile au fost făcute publice colegilor încă de atunci (2018), pentru că mi-am făcut obiceiul ca, după fiecare an de mandat, să public pe blogul profesional (Avocatura Altfel) o dare de seamă personală despre ce am făcut și ce nu am reușit să fac în anul anterior. Ca exemplu, aveți aici (https://avocaturaltfel.ro/2019/03/08/un-an-de-consiliu-ce-am-facut-si-ce-n-am-facut/)„darea de seamă” pentru primul an de mandat (2018-2019).
AV. CHERTEȘ: Propunerea de care vorbiți are nevoie de un pic de context. Aceste două taxe nu existau anterior lunii februarie, 2024. Și înainte de aceste taxe Baroul a avut, an de an, un excedent bugetar semnificativ, de 6 cifre. Prin raportare la anul 2025 cele două taxe au creat la buget un venit de 47.700 Lei, care reprezintă 1,5% din totalul veniturilor pe 2025. Prin urmare, eliminarea lor n-ar influența decât marginal atât veniturile, dar și excedentul, suma reprezentând 6% din acesta, raportat la 2025. Dincolo de cifre însă, propunerea nu este una populistă, ci are la bază următorul raționament: colegii care ar trebui să plătească aceste taxe sunt cei care oricum plătesc lunar o taxă fixă pentru formarea bugetului baroului. În mod firesc, ei se vor întreba: de ce în acea taxă nu intră și aceste servicii, care de altfel sunt niște servicii de secretariat, nu presupune un efort suplimentar din partea Baroului. Mai mult, avizarea convențiilor de conlucrare și înregistrarea modificării sediului sunt obligații legale ale avocatului. Practic îi „sancționăm” că își îndeplinesc o obligație. În fine, e de menționat că la momentul la care aceste taxe au fost propuse eu și o parte din colegi am votat împotriva lor, deci acestea au fost adoptate cu majoritate, nu cu unanimitate.
AV. CHERTEȘ: Dezideratul meu de transparență decizională este ca orice coleg din Baroul Cluj să poată verifica modul de cheltuire a banilor, la fel cum își verifică cheltuielile propriului birou de avocatură sau a casei sale. Cred că, în ziua de azi, tehnologia permite nu atât un raport anual, cât un raport în timp real sau cel puțin un raport lunar. Și nu doar să verifice, dar, acolo unde are nelămuriri să le și primească de la Barou.
AV. CHERTEȘ: Legea profesiei nu permite, la acest moment, un alt tip de vot al reprezentanților avocaților stagiari în Consiliu decât cel consultativ. Până la o eventuală modificare a legii, am considerat că și vocea stagiarilor trebuie auzită și ascultată. Dorința mea este ca în Consiliu să ascultăm și părerea colegilor mai tineri, raportat la problemele profesiei, pentru că sunt sigur că, deseori, vom fi plăcut surprinși de o aborare la care noi să nu ne fi gândit. În plus, expunerea problemelor cu care se confruntă în stagiatură îi va aduce pe picior de egalitate cu organul decizional, nefiind limitați doar la sesizarea în scris a problemelor, ci vor participa și la discutarea lor și la identificarea celor mai potrivite soluții.
AV. CHERTEȘ: În problema oficiilor am constatat că Statul este un client rău-platnic, prin prisma termenului de plată, dar este un debitor sigur, solvabil. Suntem siguri că va plăti, nu suntem siguri când. Se diferențiază prin asta de clientul rău-platnic din privat, care poate fi atât întârziat în plată, dar și, când ai ghinion, debitor insolvabil. Evident, nimeni nu încearcă să scuze Statul sau să-i ofere circumstanțe atenuante, dar trebuie din start să știm care sunt riscurile când lucrăm cu el. Demersurile pentru plata la timp a oficiilor au fost făcute atât la nivel local, cât și la nivel central, unde tot timpul, la sesizarea barourilor, UNBR-ul, prin departamentul dedicat, a solicitat ministerelor de resort ajungerea cu plățile la zi. Din dialogul cu parchetele locale (pentru că, de regulă, acestea sunt cele cu restanțe), am constatat că ei depind de bunăvoința celor de la centru, pentru a le vira banii, câteodată spunându-ni-se că sunt și ei în risc de a li se tăia curentul, pentru că întârzie nu doar banii pentru restanțele la oficii, ci și banii pentru restanțele la utilități.
AV. CHERTEȘ: Baroul a încercat tot timpul să poarte un dialog matur și rațional cu instanțele și parchetele pentru rezolvarea oricărei probleme sesizate de colegii noștri. Deseori, am reușit. Când am considerat că se impunea sesizarea Inspecției Judiciare am făcut-o, pentru că o astfel de sesizare reprezintă un mecanism legal și normal de reglare a unor derapaje, acolo unde dialogul instituțional și respectul datorat reciproc nu mai funcționează. Asta nu înseamnă că sesizările făcute au schimbat relația Baroului cu toți magistrații sau a lor cu toți avocații.
AV. CHERTEȘ: Categoric nu este doar o statistică. La nivel central, Baroul Cluj este respectat iar poziția noastră este luată în considerare. De altfel, Baroul Cluj este și un barou activ, oricând i se cere o poziție asupra unei probleme profesionale, dar și când consideră că este nevoie să se facă auzit.
AV. CHERTEȘ: Nu a fost atât o reformă cât o încercare de a nu ne „împușca singuri în picior”. După modificarea Legii avocaturii în 2017 și a Statutului avocatului în 2021, publicitatea în profesie a devenit mult mai permisivă. Problema care a ajuns însă să se discute în Baroul Cluj a privit, printre altele, legalitatea cuvintelor cheie folosite în serviciile de publicitate online precum Google Ads. Mai pe scurt, avocații nu pot folosi termeni generici în cuvintele cheie folosite în crearea reclamelor prin intermediul Google Ads. Problema este că, atunci când limitezi folosirea cuvintelor cheie și avocatul nu mai poate face relevant anunțul plătit pentru cei care caută un avocat, inserând ca termeni cheie cuvintele „avocat” sau cele care se referă la localitatea unde prestează serviciul sau aria de drept în care lucrează, faci inutilă publicitatea prin această metodă. O astfel de limitare va lovi atât în avocații necunoscuți, aflați la început de drum, dar și în ceilalți colegi din Baroul Cluj în favoarea celor din celelalte barouri (cam toate), care nu-și sancționează avocații pentru acest mod de utilizare a cuvintelor cheie. Din acest motiv, vom avea avocați din alte barouri, care își vor face reclamă plătită pentru a ținti clientela din Cluj, iar colegii din Baroul Cluj vor fi reticenți să facă același lucru, de teama unor dosare disciplinare.
AV. CHERTEȘ: Această ultimă întrebare își găsește răspunsul în răspunsurile date întrebărilor de mai sus. Îmi doresc ca, împreună cu consiliul Baroului, să implementăm propunerile din programul de campanie publicat și de dvs., care este accesibil și aici (https://avocaturaltfel.ro/wp-content/uploads/2026/02/program-de-campanie-final.pdf).De aceea, încă de la depunerea candidaturii ne-am asumat oficial o candidatură în echipă și un program comun.
Partajează acest conținut:





