SĂ NU ZICI CĂ NU ȚI-AM SPUS
O femeie care susținea că poate interveni pe lângă persoane influente din sistemul medical, Ministerul Apărării și administrația publică pentru a obține angajări sau rezolvarea unor probleme administrative în schimbul unor sume de bani a rămas condamnată definitiv pentru trafic de influență.
Prin Hotărârea nr. 1006 din 21 mai 2026, Curtea de Apel Cluj a menținut definitiv condamnarea unei femei care a încasat 9.700 de euro și 300 de lei după ce a promis mai multor persoane că poate interveni pentru angajări la Spitalul Județean de Urgență Baia Mare, în cadrul Ministerului Apărării Naționale sau pentru rezolvarea unor probleme administrative. Instanța a confirmat existența infracțiunii de trafic de influență și a menținut confiscarea sumelor obținute din activitatea infracțională.
Curtea de Apel Cluj a respins apelul formulat de o femeie condamnată pentru trafic de influență și a menținut soluția pronunțată anterior de Tribunalul Maramureș, într-un dosar care a scos la iveală un mecanism prin care mai multe persoane au fost convinse să plătească bani pentru presupuse intervenții în vederea angajării în sistemul public.
Potrivit hotărârii, inculpata a primit în total 9.700 de euro și 300 de lei de la mai multe persoane, lăsându-le să creadă că are influență asupra unor funcționari din cadrul Spitalului Județean de Urgență „Dr. Constantin Opriș” Baia Mare, Ministerului Apărării Naționale și Serviciului Public Comunitar Local de Evidență a Persoanelor Baia Mare. În schimbul banilor, aceasta promitea că va facilita ocuparea unor posturi de asistent medical, brancardier sau subofițer ori că va urgenta eliberarea unor acte de identitate.
Instanța de fond a condamnat-o la doi ani de închisoare cu suspendare pentru trafic de influență în formă continuată și a dispus confiscarea sumei de 9.700 de euro și 300 de lei. Curtea de Apel Cluj a analizat cauza în apel și a menținut condamnarea, hotărârea fiind definitivă.
Promisiuni de angajare la spital și în Armată
Din actele dosarului reiese că una dintre persoanele vătămate a contractat inclusiv un credit bancar pentru a strânge suma de 3.000 de euro cerută pentru obținerea unui post de asistent medical la Spitalul Județean de Urgență Baia Mare. Femeii i s-a spus că banii vor ajunge la persoane cu putere de decizie și că va fi ajutată să obțină postul dorit. Deși a participat ulterior la mai multe concursuri, aceasta nu a reușit să promoveze și a încercat ani la rând să își recupereze banii.
O altă persoană a remis 2.500 de euro după ce i s-a promis că va fi angajată ca subofițer în cadrul Ministerului Apărării Naționale. Potrivit hotărârii, inculpata susținea că are relații cu persoane influente și că poate facilita ocuparea unui post fără concurs. Angajarea nu s-a mai concretizat niciodată, iar banii nu au fost restituiți.
În dosar apar și alte situații similare, inclusiv remiterea unor sume de bani pentru ocuparea unui post de brancardier sau pentru urgentarea eliberării unor acte de identitate.
O persoană care pretindea că are influență în instituții publice
Potrivit declarațiilor consemnate în dosar, inculpata era cunoscută în mediul local și susținea că are relații și influență asupra unor persoane cu funcții de decizie din instituții publice. Mai multe persoane au ajuns la aceasta prin intermediul unor cunoștințe care le-au prezentat-o drept o persoană capabilă să faciliteze angajări sau să rezolve diverse probleme administrative.
În timpul urmăririi penale, femeia a recunoscut că a primit banii, însă a susținut că nu a remis sumele mai departe către persoanele despre care afirma că ar putea interveni, folosindu-le în interes personal. Ulterior, în fața instanței, aceasta și-a schimbat poziția și a negat că ar fi pretins ori primit bani, susținând că declarațiile anterioare au fost date sub presiune. Instanțele au respins însă această apărare.
Ce a reținut instanța
Curtea de Apel Cluj a apreciat că probele administrate în cauză demonstrează că inculpata a pretins și a primit în mod repetat sume de bani de la mai multe persoane, lăsându-le să creadă că are influență asupra unor funcționari și persoane cu putere de decizie din instituții publice.
Judecătorii au concluzionat că remiterea banilor a avut loc tocmai în considerarea acestei pretinse influențe, indiferent dacă persoanele asupra cărora susținea că poate interveni existau în realitate sau dacă intervențiile promise puteau fi realizate efectiv.
Instanța a mai reținut că mai multe persoane au remis sume importante de bani în speranța obținerii unor locuri de muncă în sistemul public sau a rezolvării unor probleme administrative, iar promisiunile făcute de inculpată au creat convingerea că aceasta dispune de relații și influență la nivelul unor instituții publice.
Potrivit judecătorilor, tocmai această exploatare a încrederii victimelor reprezintă esența infracțiunii de trafic de influență.
Curtea de Apel Cluj a considerat că declarațiile persoanelor vătămate, coroborate cu celelalte probe administrate în dosar, confirmă existența faptelor și vinovăția inculpatei, motiv pentru care a menținut condamnarea dispusă de prima instanță și măsura confiscării sumelor obținute din activitatea infracțională.
Alte două persoane au fost condamnate în același dosar
În același dosar au mai fost condamnate alte două femei. Una dintre ele a primit o pedeapsă de un an și patru luni de închisoare cu suspendare pentru cumpărare de influență, după ce a recunoscut că a plătit 1.800 de euro pentru a obține un post de asistent medical pe perioadă nedeterminată. Cea de-a treia inculpată a fost condamnată la un an de închisoare cu suspendare pentru complicitate la cumpărare de influență.
Curtea de Apel Cluj a menținut condamnarea
Prin hotărârea definitivă, Curtea de Apel Cluj a pus capăt procesului început în urmă cu mai mulți ani, menținând concluzia că inculpata a exploatat percepția că are influență asupra unor funcționari și persoane cu putere de decizie din instituții publice pentru a obține bani de la persoane aflate în căutarea unui loc de muncă sau a unor favoruri administrative.
Instanța a menținut și măsura confiscării sumelor obținute din activitatea infracțională, respectiv 9.700 de euro și 300 de lei, apreciind că probele administrate în cauză demonstrează existența infracțiunii de trafic de influență și vinovăția inculpatei dincolo de orice îndoială rezonabilă.
Soluția pe scurt:
În baza art. 421 alin. (1) pct. 1 lit. b) C.proc.pen., respinge, ca nefondat, apelul declarat de către inculpata ###### (nume purtat anterior „#######”), CNP #############, fiica lui ###### ##### şi ###### #####, născută la data de 9 mai 1966 în ###### ########, sat Năpradea, ####### #####, domiciliată în ########## , b-dul Regele ######### (fostă ###### ### ###, ### #, et. III, ### ##, judeţul Maramureş, locuind efectiv în #### ####,, judeţul Maramureş, cetăţean român, divorţată, studii are 10 clase, însoţitor persoană cu handicap, fără loc de muncă în prezent, fără antecedente penale, împotriva sentinţei penale nr. ##/21.03.2025 a Tribunalului Maramureş (dosar nr. ####/100/2022).
În baza art. 275 alin. (2) C.proc.pen., obligă inculpata la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în cuantum de 2000 de lei. Conform art. 275 alin. (6) C.proc.pen., onorariul parţial al apărătorului din oficiu, av. ######## , în cuantum de 600 de lei, va fi avansat din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia inculpatei şi procurorului, prin mijlocirea grefei Curţii, astăzi, 21.05.2026.
Partajează acest conținut:
