SĂ NU ZICI CĂ NU ȚI-AM SPUS
Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a aprobat, în ședința de joi, raportul de control privind respectarea dispozițiilor cu caracter obligatoriu menționate în hotărârile judecătorului de drepturi și libertăți și ale judecătorului de cameră preliminară de către parchete în anumite cazuri. Documentul se referă și la respectarea de către instanțele judecătorești a hotărârilor instanțelor de control judiciar în cazuri de trimitere a cauzelor spre rejudecare. În cadrul raportului au fost cuprinse mai multe propuneri, pe care le redăm în continuare.
Potrivit autorilor raportului de control, se impune modificarea normelor Codului de procedură penală şi Regulamentului de ordine interioară a parchetelor, în sensul:
1. reformulării conţinutului normativ al art.318 alin. 16 Cod proc. pen., sub aspectul sintagmei ”indiferent de motiv”;
(Art.318 alin. 16 Cod proc. pen – Încheierea prin care s-a pronunţat una dintre soluţiile prevăzute la alin. (15) (referitoare la desființarea soluției de renunțare la urmărirea penala – n.n.) este definitivă. În cazul în care judecătorul a respins cererea de confirmare a soluţiei de renunţare la urmărirea penală, o nouă renunţare nu mai poate fi dispusă, indiferent de motivul invocat.)
2. modificării art.175 din Regulamentul de ordine interioară a parchetelor în sensul introducerii Registrului de evidenţă a contestaţiilor privind durata procesului penal şi a termenelor stabilite de judecătorul de drepturi şi libertăţi;
De asemenea, Plenul CSM a fost de acord că se impune adoptarea următoarelor măsuri în vederea asigurării cadrului organizatoric şi funcţional la nivelul instanţelor şi parchetelor, pentru asigurarea coerenţei şi eficacităţii aplicării dispoziţiilor judecătorului de drepturi şi libertăţi şi judecătorului de cameră preliminară:
1. exercitarea funcţiei control-reglare de către preşedinţii de instanţe, preşedinţii de secţie penală în sensul identificării disfuncţiilor la nivel execuţional penal, prin raportare la faptul că au existat situaţii de comunicare a încheierii de admitere a contestaţiei durată proces în cursul urmăririi penale după termenul fixat pentru finalizarea urmăririi penale ori dosarul de urmărire penală a fost restituit cu întârziere, faţă de termenul limită până la care urmărirea penală urma să fie finalizată;
2. monitorizarea termenelor speciale de redactare a hotărârilor judecătoreşti pronunţateîn procedurile care constituie obiectul controlului;
3. actualizarea evidenţelor existente la nivelul fiecărei unităţi de parchet cu date şi informaţii privind soluţiile pronunţate de judecătorul de drepturi şi libertăţi/judecătorul de cameră preliminară în procedurile analizate, în ceea ce priveşte dosarele înregistrate prin preluare/declinare;
4. verificarea lunară de către procurorii cu funcţii de conducere a respectării termenelor stabilite de judecătorul de drepturi şi libertăţi şi exercitarea unui control operativ curent riguros asupra activităţii procurorilor în cauzele în care au fost admise contestaţii privind durata procesului penal. Se recomandă, tododată, ca în adresa de înaintare a dosarului declinat sau preluat, să se facă menţiunea privind existenţa unei contestaţii admise şi a termenului stabilit de judecător;
5. respectarea de către procurori a imperativului echitabilităţii procedurii, din perspectiva caracterului rezonabil al duratei acesteia, prin efectuarea cu ritmicitate a actelor de urmărire penală, respectiv, prin exercitarea unei activităţi de supraveghere a cercetării penale eficiente, de natură a conduce la accelerarea procedurilor şi prevenirea/înlăturarea situaţiilor de întârziere imputabilă în finalizarea urmăririi penale;
În cadrul Raportului de control au fost propuse următoarele măsuri în vederea armonizării practicii judiciare:
1. continuarea desfăşurării activităţii de pregătire profesională în cadrul întâlnirilor periodice ale judecătorilor cu evidenţierea practicii judiciare a instanţelor superioare în situaţiile de trimitere a cauzelor spre rejudecare şi a analizei problemelor de drept care au condus la aplicarea greşită a legii sau la o practică judiciară neunitară, în scopul pronunţării unor hotărâri legale şi temeinice, precum şi a evitării nerespectării dispoziţiilor hotărârilor instanţelor de control judiciar;
2. continuarea organizării întâlnirilor periodice ale judecătorilor, având ca obiect şi dezbaterea problemelor de drept în materiile care au constituit obiectul controlului, precum şi modul de interpretare şi de aplicare a dispoziţiilor legale adiacente (contestaţii privind durata procesului, plângeri privind soluţiile procurorilor şi, respectiv, confirmări ale soluţiei de renunţare la urmărirea penală) în vederea asigurării unei practici judiciare unitare, coerente şi previzibile;
3. aplicarea unitară a dispoziţiilor art.335 alin. (5) Cod procedură penală, în sensul de a dispune cu caracter obligatoriu în ceea ce priveşte redeschiderea urmăririi penale şi completarea urmăririi penale cu privire la toate faptele şi împrejurările arătate de judecătorul de cameră preliminară, prin mijloacele de probă indicate în cuprinsul încheierii de admitere a plângerii împotriva soluţiei, în temeiul dispoziţiilor art. 341 Cod proc. pen.
4. identificarea aspectelor de practică neunitară la nivelul fiecărei unităţi de parchet privind soluţiile judecătorului de cameră preliminară în materia cererilor de confirmare a renunţării la urmărirea penală pentru implementarea politicilor de prevenţie şi de combatere a fenomenelor infracţionale identificate în anumite perioade de timp ca fiind de o anumită gravitate sau amploare în raza teritorială de competenţă.
Partajează acest conținut:
