SĂ NU ZICI CĂ NU ȚI-AM SPUS
România se află din nou în centrul unei controverse legate de PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență), după ce Comitetul Interministerial a analizat stadiul reformelor și investițiilor incluse în cererile de plată 3, 4, 5 și 6. Sub coordonarea premierului Ilie Bolojan și a ministrului Investițiilor Dragoș Pîslaru, Guvernul a discutat despre întârzieri, probleme și soluții.
Însă declarațiile făcute de avocatul Adrian-Toni Neacșu au reaprins dezbaterea publică: România ar putea pierde definitiv mai mulți bani decât s-a comunicat oficial.
Ce este Cererea de plată 3 din PNRR și de ce este importantă
Cererea de plată 3 reprezintă o tranșă importantă din fondurile europene alocate României prin PNRR. Plata banilor depinde de îndeplinirea unor jaloane și ținte clare, stabilite împreună cu Comisia Europeană.
Conform datelor invocate în spațiul public:
- Cererea trebuia depusă în martie 2023
- A fost transmisă în decembrie 2023
- În mai 2025 s-a aprobat o plată parțială
- 869 milioane de euro au fost suspendați
Această suspendare a fost legată de neîndeplinirea a 6 jaloane.
869 milioane de euro suspendați?
Neacșu susține că suma de 869 milioane de euro a fost suspendată în mai 2025. Potrivit acestuia, problema nu ar fi doar jalonul privind pensiile speciale, așa cum s-a comunicat frecvent, ci mai multe reforme restante.
El susține că:
- Guvernul a pus accent public aproape exclusiv pe reforma pensiilor speciale;
- Alte jaloane importante ar fi fost neîndeplinite, inclusiv cele privind guvernanța companiilor de stat din energie și transporturi;
- Riscul real de pierdere definitivă ar putea fi mai mare decât cele 231 milioane de euro vehiculate anterior.
Numirile politice și guvernanța companiilor de stat
Un punct sensibil îl reprezintă numirile din companiile de stat, în special din energie și transporturi. Reforma guvernanței corporative este un jalon esențial în PNRR.
Potrivit criticilor formulate, partidele ar fi evitat să renunțe la anumite numiri considerate politice, ceea ce ar fi afectat îndeplinirea condițiilor impuse de Comisia Europeană.
Termene-limită și renunțarea la bani
Termenul final pentru corectarea întârzierilor a fost 28 noiembrie 2025. Conform informațiilor apărute:
- Guvernul ar fi renunțat la aproximativ 55 de milioane de euro;
- Ar fi recunoscut neîndeplinirea altor jaloane printr-o comunicare către Comisia Europeană;
- Urmează o informare oficială privind suma pierdută definitiv.
Tensiuni între Guvern și sistemul judiciar
În discursul său, Adrian-Toni Neacșu susține că responsabilitatea ar fi fost mutată în spațiul public către instituții precum:
- Înalta Curte de Casație și Justiție
- Curtea Constituțională a României
El afirmă că eliminarea pensiilor magistraților nu echivalează automat cu reformarea pensiilor speciale, așa cum este cerut în PNRR.
România poate pierde definitiv bani din PNRR?
Mecanismul PNRR este strict:
- Dacă jaloanele nu sunt îndeplinite, plata este suspendată;
- Dacă problemele nu sunt remediate în termen, sumele pot fi pierdute definitiv;
- Comisia Europeană decide valoarea finală eligibilă.
În acest context, miza nu este doar politică, ci și economică. Fondurile din PNRR sunt esențiale pentru investiții în infrastructură, energie, digitalizare și reforme administrative.
Ce urmează
În perioada următoare, Comisia Europeană ar urma să comunice oficial situația finală a fondurilor suspendate. În paralel, Guvernul pregătește cererile de plată 5 și 6.
Rămâne de văzut:
- Câți bani vor fi deblocați;
- Ce sume vor fi pierdute definitiv;
- Cine va răspunde pentru eventualele întârzieri.
Partajează acest conținut:
