SĂ NU ZICI CĂ NU ȚI-AM SPUS
UNBR: „Se conturează o practică judiciară constantă”
Uniunea Națională a Barourilor din România (UNBR) anunță, într-un comunicat de presă recent, că instanțele din România încep să contureze o practică judiciară constantă de sancționare a exercitării fără drept a profesiei de avocat.
Potrivit instituției, această tendință este confirmată atât de soluția pronunțată de Judecătoria Focșani și menținută de Curtea de Apel Galați (citește AICI), cât și de o nouă hotărâre pronunțată de Judecătoria Gheorgheni.
UNBR subliniază că astfel de decizii arată că instanțele „înțeleg importanța asigurării efective a dreptului la apărare prin intermediul unor profesioniști calificați” și evidențiază rolul activ al barourilor în combaterea fenomenului de avocatură ilegală, inclusiv prin implicarea directă în cauze.
Cazul de la Gheorgheni devine, astfel, nu doar o speță individuală, ci parte dintr-un fenomen mai larg asupra căruia sistemul judiciar începe să intervină consecvent.
Un „avocat” construit în afara legii
Prin hotărârea nr. 130/2026, pronunțată la 29 aprilie 2026 în dosarul nr. 23/234/2024, Judecătoria Gheorgheni a condamnat-o pe Kovacs Tunde pentru exercitarea fără drept a profesiei de avocat și pentru folosirea fără drept a denumirilor și însemnelor specifice profesiei.
Instanța a reținut că, pe o perioadă îndelungată, între 2018 și 2023, inculpata a desfășurat activități specifice profesiei de avocat fără a avea această calitate.
Din motivarea hotărârii reiese că activitatea nu era una improvizată. Inculpata își crease o aparență completă de legalitate: emitea chitanțe, utiliza ștampile, redacta acte juridice și își desfășura activitatea inclusiv în apropierea instanței.
Judecătorul notează explicit că aceasta „a întocmit și depus cereri și înscrisuri în instanță, a acordat consultații juridice și a reprezentat persoane în fața organelor judiciare”, fără a avea dreptul legal de a face acest lucru.
Probele administrate arată că activitatea era una structurată și constantă.
Inculpata încasa bani pentru serviciile oferite, aspect confirmat prin chitanțierele identificate în cursul anchetei, și își asuma în mod constant identitatea de avocat în relația cu clienții.
Instanța reține și utilizarea nelegală a însemnelor profesionale, inclusiv ștampile și înscrisuri care imitau forma celor folosite de avocați, consolidând astfel aparența de legalitate. Au fost identificate și ridicate „chitanțiere, ștampile și cărți de vizită”, precum și documente depuse în instanță.
Caracterul repetat al faptelor este esențial în analiza judecătorului, care arată că acestea au fost comise „în realizarea aceleiași rezoluții infracționale”, justificând forma continuată a infracțiunilor.
În plus, declarațiile martorilor relevă că inculpata era percepută în comunitate ca avocat, ceea ce arată nivelul de încredere pe care îl câștigase în mod nelegitim.
Apărarea inculpatei și poziția instanței
În fața instanței, inculpata a încercat să conteste atât răspunderea penală, cât și demersul civil al Baroului Harghita.
Au fost invocate excepții privind lipsa calității procesuale active a baroului și inadmisibilitatea acțiunii civile, susținându-se, în esență, că această instituție nu ar avea dreptul să formuleze astfel de pretenții și că nu ar exista un prejudiciu direct care să justifice acordarea de daune morale.
Instanța a respins însă aceste apărări ca neîntemeiate, reținând că baroul are legitimitate procesuală activă în apărarea profesiei de avocat, inclusiv sub aspectul protejării imaginii, prestigiului și credibilității acesteia. Judecătorul arată că exercitarea fără drept a profesiei nu este o simplă abatere formală, ci o conduită care „aduce atingere directă valorilor sociale ocrotite de lege”, respectiv încrederea publicului în actul de justiție și în profesia de avocat.
Cu privire la fondul acuzațiilor, inculpata a negat caracterul ilicit al activităților desfășurate sau a încercat să le minimalizeze, însă instanța a constatat că aceste susțineri sunt infirmate de ansamblul probator.
Judecătorul subliniază că situația de fapt rezultă „din coroborarea declarațiilor martorilor cu înscrisurile depuse la dosar și cu mijloacele materiale de probă ridicate în cauză”, respectiv chitanțierele, ștampilele și documentele întocmite de inculpată.
Mai mult, instanța reține că inculpata a acționat cu intenție directă, având reprezentarea clară a faptului că nu deține calitatea de avocat, dar urmărind totuși să creeze și să mențină această aparență în raport cu terții.
De asemenea, judecătorul evidențiază caracterul repetat al conduitei, arătând că nu este vorba despre acte izolate, ci despre o activitate desfășurată „în mod constant și sistematic”, pe parcursul mai multor ani.
În aceste condiții, instanța a concluzionat că susținerile inculpatei nu pot răsturna situația de fapt clar conturată de probe și nu sunt de natură să înlăture răspunderea penală.
Soluția pronunțată consolidează astfel nu doar sancționarea faptei, ci și poziția instituțională a barourilor în apărarea profesiei.
Condamnarea și măsurile dispuse
Pentru faptele comise, instanța a stabilit o pedeapsă de 2 ani și 4 luni de închisoare, dispunând suspendarea executării sub supraveghere.
Hotărârea prevede o serie de obligații pe durata termenului de supraveghere: prezentarea la serviciul de probațiune, anunțarea schimbării locuinței și a deplasărilor mai lungi, precum și participarea la un program de reintegrare socială.
În plus, inculpata trebuie să presteze 100 de zile de muncă neremunerată în folosul comunității.
Pe latura civilă, instanța a obligat-o la plata sumei de 30.000 de lei către Baroul Harghita, cu titlu de daune morale, reținând că faptele au afectat imaginea și credibilitatea profesiei de avocat.
De asemenea, s-a dispus confiscarea bunurilor utilizate în activitatea ilegală.
Un semnal clar din partea instanțelor
Hotărârea Judecătoriei Gheorgheni nu este doar o sancțiune individuală, ci parte dintr-un semnal mai amplu transmis de instanțe.
Astfel de decizii indică o consolidare a practicii judiciare în materie și o reacție tot mai fermă față de exercitarea ilegală a profesiei de avocat. După cum se arată și în comunicatul oficial, „se conturează o practică judiciară constantă de sancționare a acestor fapte”, în condițiile în care soluții similare au fost deja pronunțate în alte cauze recente.
Aceste hotărâri confirmă, totodată, că instanțele înțeleg rolul esențial al profesiei de avocat în garantarea dreptului la apărare și necesitatea ca aceasta să fie exercitată exclusiv de persoane calificate și autorizate.
Fenomenul nu este unul marginal. Practicile de „avocatură clandestină”, inclusiv folosirea nelegală a denumirilor și însemnelor profesionale, afectează direct justițiabilii și erodează încrederea în sistemul de justiție.
În același timp, devine tot mai vizibil rolul activ al barourilor, susținute de mecanisme instituționale dedicate precum grupul de lucru pentru combaterea acestor practici care contribuie la identificarea, monitorizarea și sancționarea cazurilor.
Pentru o înțelegere completă a modului în care instanța a analizat faptele, probele și apărările formulate în cauză, hotărârea integrală poate fi lecturată mai jos. Aceasta oferă detalii extinse cu privire la mecanismul activității desfășurate fără drept, argumentele părților și raționamentul juridic care a fundamentat soluția de condamnare.
Partajează acest conținut:
