Un polițist din Oradea și fratele său rămân sub control judiciar în dosarul cu acuzații de trafic de influență, șantaj, falsuri și furt calificat

Curtea de Apel Oradea a respins contestația formulată de inculpatul Gabriel Florin Potre și a menținut, în efect, măsura preventivă stabilită anterior de Tribunalul Bihor în dosarul în care acesta și fratele său, Valentin Ciprian George Potre, sunt judecați pentru un ansamblu de fapte grave. Soluția instanței de control judiciar, pronunțată la 2 iunie 2026, confirmă încheierea Tribunalului Bihor din 25 mai 2026, prin care ambii frați au rămas sub control judiciar.

Potrivit minutei Curții de Apel Oradea, instanța a dispus, „în baza art. 425¹ alin. (7) pct. 1 lit. b) Cod procedură penală, cu referire la art. 205 Cod procedură penală”, respingerea „ca nefondată” a contestației formulate de inculpatul Potre Gabriel Florin împotriva încheierii penale din 25 mai 2026 pronunțate de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Bihor. Curtea l-a obligat totodată pe inculpat la plata sumei de 500 de lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, iar hotărârea este definitivă.

Decizia Curții nu privește vinovăția inculpaților și nu reprezintă o soluție de condamnare sau achitare. Ea are ca obiect exclusiv măsura preventivă dispusă în cauză, respectiv controlul judiciar. Cu alte cuvinte, instanța nu a tranșat fondul acuzațiilor, ci a confirmat că, la acest moment procesual, măsura controlului judiciar rămâne legală și temeinică.

O cauză cu mai multe paliere: credite, influență, presiuni și bunuri sustrase

Din structura acuzațiilor rezultă că dosarul nu privește un singur incident, ci o succesiune de episoade care, potrivit rechizitoriului, s-ar fi desfășurat din noiembrie 2022 până în octombrie 2023. Ancheta descrie o stare de fapt complexă, în care presupuse intervenții pentru obținerea unor credite, folosirea unor înscrisuri nereale, presiuni exercitate asupra persoanelor implicate și episoade de furt ar fi fost legate între ele prin aceeași rețea de relații și interese.

Potrivit informațiilor prezentate în cauză, nucleul inițial al dosarului vizează obținerea unor credite bancare. În jurul acestor demersuri ar fi apărut promisiuni de intervenție, solicitări de bani și folosirea unor documente care, în teza acuzării, nu reflectau realitatea. Apoi, pe măsură ce relațiile dintre persoanele implicate s-ar fi deteriorat, anchetatorii susțin că ar fi apărut amenințări, constrângeri, cereri de plată, luarea unui autoturism și, în final, un episod de furt calificat.

Această arhitectură explică de ce dosarul reunește infracțiuni aparent diferite. Traficul de influență privește presupusa promisiune de intervenție pentru obținerea unor avantaje. Falsul în înscrisuri sub semnătură privată ar fi servit, potrivit rechizitoriului, la susținerea unui dosar de credit. Șantajul ar fi intervenit ca mijloc de constrângere și presiune. Furtul și furtul calificat sunt prezentate de acuzare ca episoade ulterioare, legate de aceleași tensiuni, datorii și interese.

Primul palier al acuzației: traficul de influență și banii pretinși pentru credite

În privința lui Valentin Ciprian George Potre, minuta Tribunalului Bihor menționează două acuzații de trafic de influență. Prima ar fi fost comisă în noiembrie 2022, iar a doua în primăvara anului 2023. În același ansamblu de fapte, alți inculpați menționați în dosar, între care Ungur Gheorghe Florin, Toma Silviu Marian și Bițiș Gheorghe Mugurel, sunt indicați ca fiind trimiși în judecată pentru cumpărare de influență.

Această simetrie juridică este relevantă. Atunci când procurorii rețin, pe de o parte, trafic de influență și, pe de altă parte, cumpărare de influență, ei susțin existența unui raport între persoana care ar fi pretins, primit ori acceptat promisiunea unor bani sau foloase pentru a-și exercita influența și persoana care ar fi oferit ori promis acele foloase pentru obținerea unui rezultat favorabil. În cazul de față, rezultatul urmărit ar fi fost obținerea sau facilitarea unor credite.

Potrivit stării de fapt prezentate în cauză, unul dintre episoade ar fi vizat solicitarea sumei de 10.000 de lei, prezentată ca „dreptul la bancă”, bani care, în teza acuzării, ar fi fost ceruți sub aparența că urmau să ajungă la persoane capabile să influențeze aprobarea unui împrumut. Un alt episod ar fi vizat pretinderea unui procent de 20% din valoarea creditului, tot în legătură cu obținerea finanțării.

Din punct de vedere juridic, esențială nu este doar existența unei influențe reale, ci și pretinderea ori acceptarea unor foloase sub promisiunea că influența ar putea fi exercitată asupra unui funcționar. Tocmai de aceea, acuzațiile de trafic de influență și cumpărare de influență apar în dosar ca fapte corelate.

Adeverința presupus falsă și rolurile atribuite inculpaților

Un alt nivel al dosarului privește falsul în înscrisuri sub semnătură privată. Tribunalul Bihor a consemnat în minută că Valentin Ciprian George Potre este trimis în judecată pentru instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată, faptă indicată ca fiind comisă la 7 decembrie 2022. În aceeași zonă factuală, Gabriel Florin Potre este trimis în judecată pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată, cu aplicarea art. 46 alin. 2 Cod penal, iar Ungur Gheorghe Florin apare, potrivit datelor prezentate în cauză, cu acuzația de uz de fals.

Din această distribuție a acuzațiilor rezultă modul în care procurorii au împărțit rolurile. Valentin Potre este indicat ca persoana care ar fi determinat comiterea faptei, Gabriel Potre ca participant la realizarea înscrisului, iar Ungur Gheorghe Florin ca persoana care ar fi folosit documentul. Potrivit rechizitoriului, documentul ar fi fost o adeverință care atesta în mod nereal raporturi de muncă și venituri, fiind folosită pentru a crea aparența îndeplinirii condițiilor necesare obținerii unui credit.

Aici, falsul nu apare ca un episod izolat. În logica acuzării, înscrisul ar fi funcționat ca instrument în mecanismul mai larg al obținerii creditului. De aceea, acuzația de fals este legată de acuzațiile de trafic de influență și cumpărare de influență. Procurorii susțin, în esență, că obținerea finanțării ar fi fost urmărită atât prin promisiuni de intervenție, cât și prin folosirea unor documente necorespunzătoare adevărului.

Șantajul: presiuni repetate într-un interval de aproape un an

O componentă importantă a dosarului este reprezentată de acuzațiile de șantaj. Valentin Ciprian George Potre este trimis în judecată pentru trei fapte de șantaj: una indicată ca fiind comisă în perioada noiembrie-decembrie 2022, alta la 9 august 2023 și o a treia la 5 septembrie 2023. Gabriel Florin Potre este acuzat de șantaj pentru o faptă din 6 septembrie 2023, iar Toma Silviu Marian este menționat în cauză ca fiind judecat pentru șantaj în formă continuată, prin acte materiale din 5 și 6 septembrie 2023.

Această succesiune temporală arată că, în viziunea procurorilor, nu a fost vorba despre o presiune singulară, ci despre episoade repetate, apărute în momente diferite ale conflictului. Starea de fapt descrisă în dosar leagă aceste presiuni de relațiile dintre inculpați, persoana vătămată și celelalte persoane implicate în mecanismul creditelor, al banilor pretinși și al obligațiilor de plată.

Potrivit acuzației, o funcționară bancară ar fi fost amenințată și constrânsă să participe la demersuri privind acordarea unor credite. Ulterior, presiunile s-ar fi mutat asupra unor sume de bani, rate bancare și bunuri. În această parte a cauzei apare și episodul autoturismului care ar fi fost luat și păstrat drept garanție pentru plata unor datorii sau obligații.

În lectura juridică a rechizitoriului, șantajul ar fi fost mijlocul prin care inculpații ar fi încercat să controleze conduita persoanelor implicate. Presiunile ar fi vizat, pe de o parte, obținerea unor avantaje, iar pe de altă parte, recuperarea unor sume sau menținerea unei forme de constrângere asupra persoanei vătămate.

Episodul autoturismului: acuzația de furt din iulie 2023

În sarcina lui Valentin Ciprian George Potre, Tribunalul Bihor a menționat și o acuzație de furt, prevăzută de art. 228 alin. 1 Cod penal, faptă indicată ca fiind comisă „în jurul datei de 28.07.2023”. Potrivit stării de fapt prezentate în dosar, acest episod ar privi luarea cheilor și a autoturismului unei persoane implicate în cauză, mașina fiind păstrată, în teza acuzării, ca formă de garanție pentru plata unor sume.

Din punct de vedere juridic, încadrarea ca furt presupune acuzația că un bun mobil ar fi fost luat din posesia sau detenția altuia, fără consimțământ, în scopul însușirii pe nedrept. În contextul acestui dosar, acuzația nu este însă desprinsă de restul faptelor. Ea apare conectată cu presupusele presiuni și cereri de plată, ceea ce face ca episodul autoturismului să fie citit de procurori nu doar ca o atingere adusă patrimoniului, ci și ca o piesă în mecanismul de constrângere.

Această legătură dintre furt și șantaj este importantă pentru înțelegerea dosarului. Dacă bunul ar fi fost luat pentru a determina plata unor sume sau pentru a exercita presiune asupra unei persoane, atunci episodul capătă o semnificație mai amplă decât simpla sustragere a unui autoturism.

Furtul calificat din 24 octombrie 2023, punctul culminant al cauzei

Cel mai spectaculos episod al dosarului este cel din 24 octombrie 2023. În minuta Tribunalului Bihor, Gabriel Florin Potre este trimis în judecată pentru furt calificat, iar Valentin Ciprian George Potre pentru instigare la furt calificat. Încadrarea juridică menționată de instanță este art. 228 alin. 1, art. 229 alin. 1 lit. b, c, d și alin. 2 lit. b Cod penal, ceea ce indică forma agravată a infracțiunii.

Potrivit stării de fapt descrise în cauză, episodul ar fi constat într-o pătrundere într-o locuință prin garaj, pe timpul nopții, cu folosirea unor mijloace apte să forțeze accesul și cu sustragerea unor bani și bijuterii. În teza acuzării, Gabriel Potre ar fi fost cel care a intrat efectiv în imobil și a sustras bunurile, în timp ce Valentin Potre ar fi avut rolul de instigator, fiind acuzat că l-ar fi determinat și sprijinit pe fratele său.

Rechizitoriul leagă acest episod de tensiunile anterioare din dosar. Procurorii susțin că pătrunderea ar fi fost pregătită în contextul în care existau deja conflicte privind bani, rate, bunuri și relația cu persoanele vătămate. Accesul la garaj ar fi fost, potrivit acuzației, facilitat prin informații ori demersuri anterioare, iar scopul ar fi fost sustragerea unor sume din locuință.

Momentul decisiv al cauzei ar fi fost flagrantul. Potrivit datelor prezentate, după sustragerea banilor și bijuteriilor, persoana care ar fi ieșit din locuință ar fi fost prinsă în timp ce se îndrepta spre mașina în care se afla celălalt frate. Din acel moment, ancheta ar fi căpătat un punct probatoriu major, iar episoadele anterioare ar fi fost reunite de procurori într-o singură construcție penală.

Şedinţe