Și-a înjunghiat amicul care a vrut să-i arunce hainele cu găinaț provenit de la găinile pe care le tinea în camera, s-a așezat pe un fotoliu și și-a aprins o tigara

Conform Medicinei Legale, leziunile produse au pus în primejdie viața victimei, interesând un organ cu rol esenţial în menținerea vieții (plămân).Bărbatul, aflat la un pas de moarte, spune ca el și agresorul erau prieteni și se ajutau la diverse lucruri în gospodărie, dar niciodată nu s-au certat și nu înțelege de ce l-a înjunghiat.Dupa ce l-a înjunghiat, agresorul a scos cuțitul din pieptul victimei l-a aruncat într-o ladă din plastic ce se afla lângă sobă și în interiorul căreia se aflau lemne pentru foc, iar victima a căzut cu spatele pe lada cu lemne, fiind inconștient, după care martorul l-a ridicat și l-a așezat pe fotoliul unde se aflau hainele, observând că hainele din zona pieptului îi erau de sânge. Martorul a arătat că inculpatul , după ce a aruncat cuțitul din mână, s-a așezat pe colțarul din apropiere și și-a aprins o țigară, ca și cum nu s-ar fi întâmplat nimic.Curtea de Apel Oradea unde s-a judecat pe 12 ianuarie procesul de omor, a luat în considerare ca „gravitatea infracțiunii comise de inculpat este una deosebit de ridicată, având în vedere atingerea importantă adusă valorilor sociale ocrotite de legea penală, modul și mijloacele de săvârșire a faptei penale, așa cum au fost reținute și descrise mai sus, împrejurările în care fapta a fost comisă și, nu în ultimul rând, consecințele produse, respectiv încercarea de încălcare a dreptului la viață al victimei”.

Agresorul a cerut în apel instanței de de control judiciar reindividualizarea judiciară a pedepsei aplicate inculpatului, precum şi aplicarea dispoziţiilor privind suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe durata unui termen de supraveghere apreciat ca fiind potrivit de către instanţa de apel. Pe de altă parte, în condiţiile în care se va aprecia de către instanţa de control judiciar că este necesar ca inculpatul să execute o pedeapsă în regim privativ de libertate, s-a solicitat reducerea cuantumului pedepsei aplicate de către instanţa de fond, apreciind că aceasta este prea mare.

Totul s-a întâmplat în data de 30 ianuarie 2024, în jurul orelor 15:45, în timp ce se afla în locuința sa din Oradea de pe str. Zorile pe fondul unui conflict spontan și a consumului de alcool, i-a aplicat persoanei vătămate o lovitură cu un cuțit având lungimea totală de 32,5 cm, din care lungimea lamei de 20 cm, provocând-i o plagă înțepat-tăiată penetrantă în torace cu hemopneumotorace, regiunea sternală dreapta, ce a necesitat pentru vindecare un număr de 25-30 zile îngrijiri medicale, leziunile punând în primejdie viața victimei, realizează tipicitatea obiectivă şi subiectiva a infracţiunii de tentativă la omor, prevăzută şi pedepsită de art. 32 alin. (1) Cod penal raportat la art.188 alin. (1) Cod penal. La individualizarea pedepsei aplicate inculpatului, prima instanţă a ţinut cont de criteriile generale de individualizare a pedepsei, astfel cum sunt reglementate de art. 74 Cod penal. Conform rejust.ro, instanţă a reţinut că infracţiunea s-a săvârşit pe fondul unui conflict spontan, cu inculpatul şi victimă aflate în stare de ebrietate, generată de banalitatea de a fi sau a nu fi aruncate anumite haine ce aparţineau inculpatului. Acţiunea impulsivă şi rapidă a inculpatului a implicat identificarea rapidă a unei arme, în speţă, un cuţit, şi înjunghierea victimei într-o zonă letală. Pe de altă parte, se observa că atât mobilul faptei, cât şi acţiunea vătămătoare au fost puternic sau decisiv influenţate de o neînţelegere banală şi s-a amplificat din cauza stării de ebrietate în care se găseau, deopotrivă, victimă şi inculpatul. Comportamentul violent al inculpatului culminat cu acţiunea de suprimare a vieţii victimei, denotă o periculozitate deosebită a acestuia întrucât acesta a dovedit nu numai că este capabil să îşi exprime autoritatea prin acte de violenţă fizică, dar şi că poate lua viaţa unei persoane pentru motive banale, fără nicio importantă. „Lipsa de empatie fata de victima, modalitatea agresivă prin care a înţeles să gestioneze o relaţie socială, felul în care a acţionat pentru realizarea propriilor sale interese şi urmarea deosebit de gravă rezultată din săvârşirea infracţiunii, denotă o persoană capabilă să acţioneze pentru prezervarea unor instincte primare, dincolo de respectul pentru orice altă valoare socială. În alt plan, instanţa de fond a reţinut că inculpatul a refuzat să îşi însuşească propriul comportament şi consecinţele care au decurs din manifestarea acestuia încă din faza de urmărire penală şi, ulterior în cadrul verificării măsurilor preventive. Doar în cursul judecăţii, observând consecinţele asupra sa din perspectiva juridică, inculpatul a dat o declaraţie de recunoaştere a învinuirii. Această atitudine de regret, manifestata la nivel declarativ, nu contrabalansează comportamenul violent de care a da dovadă inculpatul şi care este manifestat în situaţii banale de convieţuire socială. Nu mai puţin importantă este şi comportamenul manifestat de inculpat în privinţa armelor letale, în speţă, cuţite sau alte obiecte tăietoare, fata de care a dobândit „ataşament” în condiţiile în care se afla sub influenţa băuturilor alcoolice, în fapt, fiind sub adicţie, circumstanţa personală care îl plasează în zona persoanelor periculoase, având în vedere că în situaţii de conflict banale a înţeles să le folosească, cunoscând efectul letal al folosirii lor asupra unei persoane. Cu privire la latura civilă a cauzei, prima instanţă a reţinut că persoana vătămată s-a constituit parte civilă în cursul urmăririi penale, fără a preciza cuantumul pretențiilor”, scrie rejust.ro. Instanţa de fond a admis acţiunea civilă exercitată de Spitalul Clinic Județean de Urgenţă Oradea şi a fost obligat inculpatul la plata sumei de 13.583,58 lei, reprezentând prejudiciul patrimonial rezultat din contravaloarea cheltuielilor medicale acordate victimei în perioada 30.01.2024-08.02.2024 şi la plata dobânzii legale calculate de la data scadentei, 08.03.2024, până la data plăţii efective.

Curtea opinează că, severitatea regimului sancţionator ce trebuie impus inculpatului nu trebuie să urmărească numai gravitatea infracţiunii comise, ci şi efectul pe care fapta sa o produce asupra publicului, astfel că efectul hotărârii de condamnare trebuie să fie şi acela de a denunţa public un anumit tip de comportament. Astfel, exemplaritatea pedepsei produce efecte şi asupra acelor persoane care, constatând constrângerea la care este supus inculpatul, vor evalua dintr-o altă perspectivă costurile şi beneficiile implicării într-o activitate infracţională care aduce atingere vieții, integrității corporale și sănătății unei persoane.Curtea de Apel Oradea a hotărât ca menține în totalitate sentință data de Tribunalul Bihor, adică „pedeapsa de 4 ani închisoare, în stare de detenţie, pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la omor, prev. de art. 32 al. 1 C.pen. rap. la art. 188 C.pen. În temeiul art.67 C.pen. aplică pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art.66 alin.1 lit. lit.a), b), d) şi h) C.pen., respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implica exerciţiul autorităţii de stat, dreptul de a alege şi dreptul de a deţine, purta şi folosi orice categorie de arme, pe o perioadă de 5 ani”.