SĂ NU ZICI CĂ NU ȚI-AM SPUS
Consiliul Superior al Magistraturii salută concluziile pozitive cuprinse în Raportul OCDE „Economic Surveys: Romania” (martie 2026), care evidențiază progresele semnificative realizate de România în domeniul justiției, al integrității publice și al luptei împotriva corupției. Evaluarea confirmă eficiența măsurilor adoptate în ultimii ani pentru consolidarea independenței sistemului judiciar, a cadrului de integritate și a mecanismelor anticorupție, subliniind totodată că direcția reformelor este una corectă și în acord cu standardele internaționale.
Redăm comunicatul de presă al CSM:
” Comunicat de presă în raport de concluziile pozitive ale Raportului OCDE privind sistemul judiciar şi cadrul anticorupţie din România Consiliul Superior al Magistraturii a luat act de concluziile formulate în cadrul Raportului OECD – Economic Surveys: Romania (martie 2026), care evidențiază o serie de evoluții favorabile în ceea ce privește progresele economice și instituționale ale României, inclusiv aspecte referitoare la sistemul judiciar și cadrul anti-corupție.
Deși raportul subliniază provocări persistente, identifică mai multe domenii în care România a realizat progrese importante, precum domeniul justiției și integrității publice, care se impune a fi remarcate.
Progrese în lupta împotriva corupției
1. Eficiența instituțiilor anticorupție Conform raportului, 51% dintre români consideră că există suficiente condamnări eficiente pentru a descuraja corupția, ceea ce reprezintă a doua cea mai mare rată din toate țările UE.
2. Durata relativ rezonabilă a proceselor în dosarele de corupție, acestea având o durată sensibil apropiată de media europeană Durata medie a cazurilor penale de corupție în România rămâne doar ușor deasupra mediei UE, indicând că instanțele sunt, în general, capabile să asigure pedepsirea faptelor de corupție în limite rezonabile de timp, aspect crucial pentru aplicarea efectivă a legii.
3. Percepție favorabilă asupra luptei anti-corupție Raportul reţine că România a făcut pași importanți pentru combaterea corupției în ultimii ani, 39% dintre cetățeni considerând aceste eforturi ca fiind eficiente, procent care se situează peste media europeană şi care reflectă progresele semnificative realizate de România în ultimii ani în consolidarea cadrului anti-corupție.
Consiliul reaminteşte că aderarea la OCDE reprezintă obiectiv de ţară şi are în vedere inclusiv evaluarea de ansamblu a sistemului judiciar. Concluziile reflectate în raport nu susţin narativul public propagat de o parte a mass media şi a mediului politic, conform căruia justiţia este afectată de corupţie sistemică, astfel de afirmaţii fiind lipsite de suport factual şi deosebit de nocive pentru imaginea justiţiei şi încrederea cetăţenilor în capacitatea puterii judecătoreşti de a îndeplini un act de justiţie corect şi de calitate, în beneficiul cetăţenilor.
De altfel, acest narativ fals a condus în ultimul an la scăderea bruscă a încrederii populaţiei în justiţie, evoluţia indicatorului în sondaje fiind în discrepanţă cu graficul evolutiv al procentului din anii anteriori, referitor la încrederea societăţii în sistemul judiciar din România. Progrese în consolidarea integrităţii şi independenţei în sistemul judiciar
1. Reforma legislativă din anul 2022 Raportul reţine că România a adoptat trei legi revizuite ale justiției în 2022, cu scopul de a aduce sistemul judiciar mai aproape de standardele internaționale, promovând prin intermediul legislaţiei adoptate integritatea şi independenţa magistraţilor.
Concluziile consemnează că eforturile României de a promova integritatea magistraților sunt solide, comparativ cu media OCDE, iar aceste reforme reflectă angajamentul României de a consolida separația puterilor și independența judiciară.
Consiliul Superior al Magistraturii a avut o contribuţie majoră în adoptarea acestui cadru normativ, care a condus la atingerea obiectivului de ţară stabilit de OCDE, acela de a crea cadrul legislativ necesar organizării sistemului de justiţie la standarde cât mai apropiate de cele internaţionale. În acest sens, Consiliul a depus eforturi constante, formulând propuneri şi observaţii în procedura de adoptare a legislaţiei, inclusiv cu ocazia emiterii avizelor prevăzute de lege.
2. Cadru normativ solid pentru prevenirea și combaterea conflictelor de interese Indicatorii de Integritate Publică ai OCDE (OECD Public Integrity Indicators – PIIs) arată că lupta anti-corupție și sistemul de integritate din România sunt în mare parte aliniate la standardele OCDE, existând reguli clare privind conflictul de interese.
În mai multe domenii, România performează peste media OCDE, acestea incluzând gestionarea conflictelor de interese, reglementarea finanțării partidelor politice și cadrul de protecție a avertizorilor de integritate.
3. Protecția avertizorilor de integritate (whistleblowers) Concluziile din Raportul OCDE consemnează faptul că România are o legislație puternică pentru protecția avertizorilor de integritate, conform normelor UE, rezultat din transpunerea Directivei UE2019/1937, deși în practică rămân şi provocări de gestionat în acest domeniu.
O modificare recentă a Legii nr. 319/2024 a întărit protecția avertizorilor care raportează cazuri de mită internațională, ceea ce demonstrează intenţia de a consolida mecanismele de combatere a corupției externe. Deşi sunt evidenţiate şi puncte ce necesită analiză şi măsuri în continuare, fiind formulate recomandări în acest sens, Consiliul consideră că aceste concluzii confirmă direcția corectă a reformelor realizate în sistemul judiciar și reflectă angajamentul constant al autorităților judiciare pentru consolidarea statului de drept, a independenței justiției și a încrederii publice.
Consiliul va coopera, în continuare, cu toate instituțiile relevante, în vederea realizării demersurilor necesare pentru menținerea și consolidarea acestor standarde, în beneficiul cetățenilor și al unei justiții eficiente, credibile și predictibile.”
Partajează acest conținut:
