Premieră pentru sistemul judiciar român: Întâlnirea preşedinţilor curţilor de apel din Uniunea Europeană

În perioada 12-14 iunie 2024, se desfăşoară în Bucureşti, în premieră pentru sistemul judiciar român, cea de a 8-a Întâlnire a preşedinţilor curţilor de apel din Uniunea Europeană, un eveniment prestigios la care participă magistraţi din statele membre şi care abordează teme precum drepturile şi libertăţile magistraţilor, digitalizarea şi managementul instanţelor, cooperarea internaţională, dar şi elemente de drept comparat, se arată într-un comunicat al CSM.

Doamna judecător Denisa Stănişor, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, a reprezentat instituţia în cadrul evenimentului având ca temă „Drepturile şi libertăţile fundamentale în sistemul judiciar şi Digitalizarea, inteligenţa articificială şi justiţia”.

În discursul adresat, prin prisma funcţiei exercitate de președinte al autorității căreia îi revine, potrivit Constituției României, misiunea de garant al independenței sistemului judiciar, doamna judecător a subliniat rolul deosebit pe care îl au președinții de curți de apel, ca apărători ai independenței și imparțialității instanțelor judecătorești și a fiecărui judecător în parte. Acționând ca apărători ai independenței, imparțialității și eficienței justiției, președinții curților de apel trebuie, totodată, să respecte ei înșiși independența internă a judecătorilor din cadrul instanțelor pe care le conduc, care impune ca niciun judecător să nu fie supus vreunei directive sau presiuni din partea președintelui instanței în judecarea cauzelor.

În egală măsură, consiliile judiciare, precum cel pe care în reprezintă, trebuie să lucreze împreună cu președinții instanțelor din teritoriu pentru a consolida profesionalismul, transparența și deontologia în cadrul sistemului judiciar, pentru a crea o cultură a respectului pentru independența judiciară, în beneficiul societății.

Faţă de interesul sporit al întâlnirii pentru libertatea de exprimare a magistratului și limitele acesteia, doamna preşedinte a evidenţiat rolul cuvântului magistratului, care este considerat expresia unei evaluări obiective care angajează nu doar pe cel care se exprimă, ci și, prin intermediul acestuia, întreaga instituție a justiției. Astfel, întâlnirea este o excelentă oportunitate de a reflecta asupra modului în care putem păstra echilibrul fragil între această valoare fundamentală și obligația de discreție pe care misiunea specială a puterii judecătorești în societate o impune judecătorilor.

Consiliul Superior al Magistraturii, prin Institutul Național al Magistraturii este un susținător activ al programelor de schimburi de judecători, inclusiv președinți de instanțe, pe care le promovează atât Rețeaua Europeană de Formare Judiciară, cât și rețele precum cea a președinților de curți supreme sau de curți de apel.

De la finalul anului 2022, România are un nou cadru legislativ pentru statutul magistraților, organizarea sistemului judiciar și organizarea și funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii, care oferă premisele unui act de justiție modern, de calitate și eficient, adaptat la nevoile societății digitale.

Nu mai puțin, această nevoie de adaptare continuă la cerințele erei digitale trebuie să constituie pentru preşedinţii curților de apel din Uniunea Europeană nu doar un prilej de diseminare de bune practici, dar și un subiect de profundă reflecție cu privire la capcanele pe care acceptarea necondiționată a tehnologiei în activitatea instanțelor o comportă pentru drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor.

În acest context, doamna preşedinte a subliniat paşii importanţi făcuţi, în perioada recentă, de Consiliul Superior al Magistraturii, în progresul digitalizării sistemului de justiţie, proces care este într-o continuă evoluţie şi care pune la dispoziţie numeroase mecanisme pentru a apropia justiţia de cetăţean şi, în acelaşi timp, pentru a o face mai uşor de realizat pentru profesionişti.

Au fost create mai multe portaluri digitale care facilitează depunerea la dosar a documentelor de către cetăţeni, utilizarea dosarului electronic de către judecători, precum şi aducerea la cunoştinţa publicului a jurisprudenţei instanţelor prin intermediul interfeţei ReJust. Un alt obiectiv important atins în acest an din perspectiva digitalizării justiţiei l-a reprezentat traducerea motorului de căutare HUDOC utilizat de CEDO, hotărârile instanţei europene fiind acum disponibile încă de la publicare şi în limba română.

Totodată, la fel de important este că în cursul ultimilor ani, CSM şi-a dedicat activitatea îmbunătăţirii şi modernizării sistemului judiciar şi prin derularea proiectelor cu finanțare externă. Au fost finalizate mai multe proiecte în domenii precum comunicarea publică și educația juridică, creșterea performanței și calității instituționale prin îmbunătățirea sistemului de evaluare și asistență psihologică la nivelul sistemului judiciar, optimizarea managementului la nivelul sistemului judiciar, precum și al consolidării capacității organizaționale și administrative a Consiliului.

Procesul de digitalizare a fost prezent şi în cadrul acestor proiecte, prin dezvoltarea unor produse informatice care, interconectate, acoperă nevoi de informatizare importante ale sistemului de justiţie: mai exact, crearea unei aplicaţii informatice destinate managementului instanţelor, elaborarea unei aplicaţii informatice destinate în primul rând suportului psihologic al membrilor corpului magistraţilor, şi elaborarea unei registraturi informatice complexe destinate activităţii administrative în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii.

În finalul cuvântului adresat, preşedintele Consiliului şi-a exprimat convingerea că ideile prezentate în aceste zile, în cadrul dezbaterilor comune, vor avea, cu siguranţă, un impact pozitiv în evoluţia sistemelor judiciare europene reprezentate.