Curtea de Apel a analizat, prin decizia penală nr. 437/A/2026 pronunțată la 9 martie 2026, unul dintre dosarele care ilustrează mecanismele concrete ale traficului de influență în jurul angajărilor în instituții publice. Cauza a avut ca obiect apelul formulat de inculpata trimisă în judecată pentru infracțiunea de trafic de influență în formă continuată, după ce Tribunalul Maramureș o condamnase la o pedeapsă de patru ani de închisoare.

Potrivit hotărârii instanței, femeia a acționat pe parcursul mai multor luni, pretinzând și primind bani de la diferite persoane cărora le promitea că își va folosi influența asupra unor funcționari publici pentru a obține angajări în instituții ale statului sau pentru a rezolva diverse situații administrative. Activitatea infracțională s-a desfășurat între septembrie 2023 și iulie 2024 și a fost structurată în unsprezece acte materiale distincte de trafic de influență.

Dosarul a vizat în special promisiuni privind angajări la Poliția de Frontieră și la Spitalul Municipal Sighetu Marmației, dar și obținerea unei diplome de bacalaureat fără susținerea examenului. În total, potrivit constatărilor instanței, inculpata a obținut sume semnificative de bani de la mai multe persoane care au crezut că aceasta are relații în instituțiile respective.

Mecanismul general al schemei: promisiuni de influență și intermediari

Starea de fapt reținută în hotărâre arată că inculpata a dezvoltat un mecanism infracțional bazat pe exploatarea încrederii persoanelor interesate de ocuparea unor posturi în instituții publice. Potrivit instanței, femeia îi convingea pe cei interesați că are influență asupra unor persoane aflate în poziții de conducere în structuri ale Poliției de Frontieră sau în cadrul conducerii Spitalului Municipal Sighetu Marmației.

În acest sens, instanța a reținut că inculpata „a pretins și a primit sume de bani substanțiale de la mai multe persoane, cărora le-a promis în schimb faptul că își va trafica influența față de funcționarii competenți pentru a asigura angajarea acestora sau pentru a obține diploma de bacalaureat fără prezentarea la examen”.

Schema funcționa și prin intermediul unor persoane care o recomandau potențialilor „clienți”. Acești intermediari transmiteau mai departe ideea că inculpata ar avea acces la factorii de decizie din instituțiile vizate, ceea ce crea aparența credibilității. Instanța a constatat că femeia „și-a creat o rețea în cadrul căreia să rămână neidentificată de cumpărătorii de influență, operând prin persoane interpuse”.

Prin intermediul acestei rețele, inculpata intra în contact cu persoanele interesate, negocia sumele de bani și stabilea modalitățile prin care acestea urmau să fie remise.

Primele acte de trafic de influență: promisiuni de angajare la Poliția de Frontieră

Primele fapte reținute de instanță s-au produs în toamna anului 2023 și au avut ca obiect promisiuni privind angajări în cadrul structurilor Poliției de Frontieră.

În primul act material, inculpata a discutat cu o persoană căreia i-a pretins suma de 3.500 de euro, susținând că își va exercita influența asupra unor persoane cu funcții de conducere din cadrul Poliției de Frontieră pentru a obține angajarea fiicei acesteia. Deși solicitarea a fost formulată, persoana respectivă nu a dat curs cererii de plată.

Într-un al doilea act material, inculpata a intrat în contact cu o altă persoană, căreia i-a promis că o poate ajuta să obțină un post în cadrul unei structuri a Poliției de Frontieră. Pentru această intervenție, femeia a pretins suma de 3.500 de euro. În final, persoana respectivă a transferat două tranșe de bani: 2.500 de euro și ulterior 1.000 de euro, sumele fiind virate într-un cont indicat de inculpată.

Un alt episod similar s-a produs în cazul unei alte persoane, căreia inculpata i-a cerut 4.000 de euro pentru a interveni în vederea angajării. Și în acest caz, banii au fost plătiți în două tranșe: 2.500 de euro și ulterior 1.000 de euro.

Într-un al patrulea act material, inculpata a pretins de la o altă persoană suma de 3.500 de euro și 1.000 de lei, susținând că poate facilita angajarea acesteia în cadrul Poliției de Frontieră. Persoana respectivă a plătit 2.500 de euro, apoi încă 1.000 de euro și, ulterior, suma de 1.000 de lei.

Prin aceste patru episoade, inculpata a obținut în total 10.500 de euro și 1.000 de lei de la persoanele care sperau să obțină un loc de muncă în structurile Poliției de Frontieră.

Extinderea schemei: promisiuni de angajări la spital

După ce a reușit să obțină bani prin promisiunile privind angajările la Poliția de Frontieră, inculpata și-a extins activitatea către o altă instituție publică – Spitalul Municipal Sighetu Marmației.

Potrivit instanței, femeia a început să susțină că ar avea influență asupra conducerii spitalului și asupra membrilor comisiilor de concurs care organizează angajările. În acest context, ea le promitea persoanelor interesate că poate interveni pentru ca acestea să obțină posturi de asistent medical sau infirmier.

În primul episod din această serie, inculpata a pretins suma de 4.000 de euro pentru a facilita angajarea unei persoane ca asistentă medicală. Banii au fost remiși într-un plic lăsat la o farmacie din apropierea spitalului, conform indicațiilor date de inculpată.

Într-o altă situație, aceeași metodă a fost utilizată pentru o altă persoană interesată de un post similar. Și în acest caz, suma de 4.000 de euro a fost predată prin intermediul unui plic lăsat la aceeași farmacie.

Într-un alt episod, o altă persoană a plătit aceeași sumă de 4.000 de euro pentru promisiunea unei angajări în cadrul spitalului. Instanța a reținut că banii au fost predați în același mod, prin intermediul unui plic lăsat la farmacie.

Într-un alt caz, o persoană a plătit 4.000 de euro, însă suma a fost predată în două tranșe: 3.500 de euro și ulterior 500 de euro.

Într-un alt episod, inculpata a cerut 1.500 de euro și 800 de lei pentru a facilita angajarea unei persoane pe un post de infirmieră. Suma a fost predată tot prin intermediul unui plic lăsat la farmacia indicată de inculpată.

Prin aceste episoade, inculpata a obținut în total 21.500 de euro și 800 de lei de la persoanele care sperau să fie angajate în cadrul spitalului.

Episodul diplomei de bacalaureat

Un alt act material reținut în sarcina inculpatei a vizat promisiunea obținerii unei diplome de bacalaureat fără participarea la examen.

În acest context, femeia a susținut că ar avea influență asupra unei persoane din cadrul unui liceu, care ar putea facilita emiterea diplomei fără susținerea probelor. Pentru acest demers, inculpata a pretins suma de 700 de euro.

Persoana interesată a remis suma cerută, lăsând banii într-un plic la o farmacie situată în apropierea spitalului, conform indicațiilor primite.

Acest episod a fost inclus de instanță în seria celor unsprezece acte materiale care au compus infracțiunea continuată de trafic de influență.

Evaluarea gravității faptelor de către instanță

În procesul de individualizare a pedepsei, instanța a acordat o importanță deosebită modului în care faptele au afectat încrederea publică în instituțiile statului.

Judecătorii au subliniat că activitatea inculpatei a avut un impact semnificativ asupra percepției publice privind corectitudinea procedurilor de recrutare din sistemul public. Instanța a arătat că astfel de fapte „aduc atingere valorilor sociale care protejează încrederea în politica de resurse umane din sistemul public de sănătate și din structurile poliției de frontieră”.

De asemenea, s-a reținut că inculpata a manifestat „un curaj infracțional ridicat”, continuând să discute cu potențiali cumpărători de influență chiar și după efectuarea unor percheziții domiciliare.

Instanța a mai arătat că modul de operare – bazat pe recomandări între persoane apropiate – a contribuit la crearea unei aparențe de credibilitate care a facilitat obținerea banilor.

În total, potrivit constatărilor instanței, femeia a primit peste 32.000 de euro și aproape 2.000 de lei pentru promisiuni privind angajări sau obținerea unei diplome de bacalaureat.

Prin decizia pronunțată, instanța a confirmat caracterul infracțional al acestor fapte și a subliniat impactul lor asupra integrității instituțiilor publice și asupra încrederii societății în corectitudinea procedurilor administrative.