SĂ NU ZICI CĂ NU ȚI-AM SPUS
Curtea de Apel Oradea a respins ca nefondată contestația formulată de inculpatul Bînțu Costel Mădălin împotriva măsurii arestării preventive dispuse de Tribunalul Bihor, astfel că agentul de poliție de frontieră cercetat într-un dosar penal cu acuzații grave de corupție, delapidare și fals intelectual rămâne în arest.
Potrivit soluției pronunțate luni, 6 aprilie 2026, instanța a respins contestația formulată de inculpat împotriva încheierii penale din 27 martie 2026, pronunțată de judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului Bihor. . Hotărârea este definitivă.
Prin urmare, măsura arestării preventive dispusă de Tribunalul Bihor rămâne neschimbată. Cu alte cuvinte, după controlul exercitat de instanța superioară, Curtea de Apel Oradea a confirmat că, în această etapă a procedurii, nu există temei pentru revocarea sau înlocuirea măsurii. Bînțu Costel Mădălin rămâne astfel arestat preventiv în baza încheierii din 27 martie 2026, prin care tribunalul admisese propunerea formulată de procurori și dispusese arestarea sa pentru 30 de zile, în intervalul 27 martie – 25 aprilie 2026 inclusiv.
Dosarul în care este cercetat agentul de poliție de frontieră are o încărcătură aparte, atât prin natura acuzațiilor, cât și prin modul în care procurorii descriu conduita imputată. Parchetul susține că nu este vorba despre o simplă abatere punctuală, izolată, ci despre fapte care ar fi presupus folosirea atribuțiilor de serviciu, a autorității conferite de uniformă și chiar a mijloacelor instituției publice într-un scop incompatibil cu funcția exercitată. În sarcina inculpatului au fost reținute, potrivit încadrării indicate de procurori, infracțiuni de complicitate la luare de mită, complicitate la delapidare și două acte materiale de fals intelectual, toate în concurs.
Arestarea decisă de Tribunalul Bihor a fost menținută de instanța superioară
În 27 martie 2026, judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului Bihor a admis propunerea formulată de Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor și a dispus arestarea preventivă a inculpatului Bînțu Costel Mădălin pe o durată de 30 de zile. Măsura a fost luată în contextul în care procurorii au apreciat că din probatoriul administrat până în acel moment rezultă o suspiciune rezonabilă cu privire la implicarea sa în faptele cercetate.
Împotriva acelei încheieri, inculpatul a formulat contestație. Aceasta a fost însă respinsă ca nefondată de Curtea de Apel Oradea, care a menținut soluția tribunalului.
Procurorii descriu un tablou penal grav: corupție exercitată, potrivit acuzării, chiar în timpul serviciului
În esență, anchetatorii susțin că Bînțu Costel Mădălin, agent de poliție de frontieră, nu ar fi asistat pasiv la conduita colegului său, ci ar fi avut o contribuție activă și concretă la crearea unui context de presiune asupra unei persoane oprite în trafic, context din care ar fi rezultat remiterea unei sume de bani.
i. Procurorii nu susțin doar că agentul ar fi fost de față, ci că ar fi înlesnit conduita colegului său, Ban Cristian, de asemenea arestat în cauză, în ceea ce privește presupusa faptă de luare de mită. În viziunea acuzării, contribuția sa ar fi constat tocmai în participarea la crearea și menținerea unui climat de intimidare, menit să determine persoana controlată să considere plata banilor drept singura soluție pentru a evita consecințe contravenționale grave.
Acest mod de prezentare a faptelor este important și pentru că, juridic, complicitatea nu cere neapărat ca persoana acuzată să pretindă direct banii sau să îi primească personal încă din primul moment. Este suficient, în anumite împrejurări, ca ea să contribuie la realizarea rezultatului, să faciliteze săvârșirea faptei, să creeze condițiile necesare ori să consolideze presiunea exercitată asupra victimei. Exact aceasta este teza procurorilor în raport cu Bînțu Costel Mădălin.
Episodul din 17 octombrie 2025: de la un control în trafic la presupusa remiterea mitei
Nucleul factual al dosarului, așa cum este descris de anchetatori, se leagă de un episod petrecut în 17 octombrie 2025. Potrivit procurorilor, atunci, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, cei doi agenți ar fi oprit în trafic un cetățean bulgar, identificat în comunicarea publică a Parchetului ca martorul K.
De la acel moment, susține acuzarea, intervenția de serviciu ar fi depășit cadrul legal și s-ar fi transformat într-un mecanism de presiune. Anchetatorii arată că Bînțu Costel Mădălin ar fi participat la abordarea martorului și ar fi contribuit, împreună cu colegul său, la crearea unui cadru intimidant, bazat pe constatarea și invocarea unor sancțiuni contravenționale severe. Tot în această cheie, procurorii susțin că ar fi fost simulată întocmirea unui proces-verbal de contravenție, nu pentru a documenta în mod real o abatere, ci pentru a spori presiunea asupra persoanei controlate.
În mod esențial, acuzarea reține că acest proces-verbal simulat ar fi fost abandonat ulterior ca urmare a unei înțelegeri privind remiterea unei sume de bani. Procurorii susțin că Bînțu Costel Mădălin a rămas în proximitatea locului faptei și a acceptat, prin conduita sa, atât pretinderea sumei, cât și primirea efectivă a banilor de către colegul său. Din perspectiva anchetatorilor, această atitudine nu este neutră și nici accidentală, ci are semnificația unei participări active, în măsura în care ar fi contribuit la consolidarea convingerii martorului că plata este inevitabilă.
Altfel spus, procurorii descriu un mecanism în care autoritatea uniformei și cadrul oficial al controlului ar fi fost folosite nu pentru aplicarea legii, ci pentru constrângerea psihologică a unui cetățean să plătească. În acest tablou, simpla prezență, simpla continuare a acțiunii și lipsa oricărei delimitări de conduita colegului sunt interpretate de acuzare ca elemente care au făcut posibil rezultatul urmărit.
Presupusa împărțire a banilor și rolul reținut de anchetatori
Potrivit procurorilor, după remiterea banilor de către cetățeanul bulgar, Bînțu Costel Mădălin ar fi primit o parte din suma astfel obținută, respectiv 600 de lei. Acesta este unul dintre elementele importante pe care se sprijină acuzația de complicitate la luare de mită, pentru că, în logica anchetei, nu ar fi fost vorba doar despre sprijin moral sau despre facilitarea contextului, ci și despre participarea la beneficiul rezultat din presupusa faptă de corupție.
În lectura acuzării, faptul că o parte din bani ar fi ajuns la inculpat completează tabloul unei contribuții conștiente și asumate. Nu mai este vorba doar despre un coleg aflat la fața locului, ci despre o persoană despre care procurorii afirmă că ar fi sprijinit actul de corupție și ar fi profitat de rezultatul său.
Drumul la bancomat și folosirea autospecialei: de ce vorbesc procurorii despre complicitate la delapidare
Dosarul nu se oprește la presupusa pretindere și primire a mitei. Procurorii au reținut și o acuzație distinctă, aceea de complicitate la delapidare, în legătură cu folosirea autospecialei Poliției de Frontieră.
Potrivit descrierii făcute de anchetatori, colegul inculpatului, Ban Cristian, ar fi utilizat autospeciala instituției pentru a-l transporta pe șoferul bulgar la un ATM aparținând unei instituții bancare, astfel încât acesta din urmă să poată procura suma de bani care ar fi constituit obiectul mitei. Traseul ar fi fost parcurs între zona Punctului de Trecere a Frontierei Borș 2 și centrul comunei Biharia, în intervalul aproximativ 12:20–12:40.
Procurorii susțin că nu ar fi fost vorba despre o simplă deplasare de serviciu, ci despre folosirea unui bun aparținând unei instituții publice într-un scop ilicit, străin atribuțiilor legale. Mai mult, aceștia arată că deplasarea ar fi avut loc cu permisiunea colegului său, plasându-l pe Bînțu Costel Mădălin în ipostaza de participant la această conduită.
În interpretarea procurorilor, faptul că autospeciala statului ar fi fost folosită pentru a facilita procurarea sumelor pretinse adaugă o nouă dimensiune dosarului: nu doar autoritatea funcției, ci și resursele materiale ale instituției ar fi fost deviate de la scopul lor legal și integrate într-un mecanism de obținere a unui folos necuvenit. Tocmai de aceea anchetatorii nu tratează episodul ca pe o simplă abatere disciplinară sau administrativă, ci îl încadrează penal, în circumstanțele concrete reținute, ca delapidare, respectiv complicitate la delapidare în ceea ce îl privește pe inculpat.
Două rapoarte de activitate despre care procurorii spun că ar fi fost falsificate
Pe lângă acuzațiile de corupție și pe lângă episodul privind folosirea autospecialei, procurorii au mai reținut în sarcina inculpatului două infracțiuni de fals intelectual. Acestea privesc, potrivit anchetatorilor, consemnări nereale făcute în înscrisuri oficiale întocmite în exercitarea atribuțiilor de serviciu.
Prima acuzație vizează data de 5 octombrie 2025. Potrivit procurorilor, Ban Cristian și Bînțu Mădălin Costel, aflați în exercitarea atribuțiilor de serviciu în zona fostului Punct de Trecere a Frontierei Borș 2, ar fi atestat fapte necorespunzătoare adevărului într-o notă-raport privind misiunile executate în intervalul 08:00–20:00. Mai exact, procurorii susțin că cei doi ar fi consemnat că au identificat și verificat în trafic 29 de cetățeni ai Uniunii Europene care transportau marfă și că respectivele persoane ar fi fost verificate în baza de date EDAC, deși, în realitate, afirmă anchetatorii, nu ar fi fost efectuată nicio verificare de acest tip.
A doua acuzație de fals intelectual privește chiar data de 17 octombrie 2025, aceeași zi în care s-ar fi produs și presupusul episod de corupție. De această dată, procurorii susțin că cei doi agenți ar fi consemnat în fals că au identificat și verificat în trafic 85 de cetățeni UE care transportau marfă și că aceștia au fost verificați în baza EDAC. În realitate, susține acuzarea, ar fi fost efectuate doar două verificări ale unor persoane de cetățenie română, ambele realizate de Bînțu.
Falsul intelectual nu privește simple omisiuni ori erori administrative minore, ci presupune, dacă este dovedit, alterarea adevărului într-un înscris oficial făcut de un funcționar public în exercitarea atribuțiilor sale. Iar în acest caz, procurorii sugerează că rolul unor asemenea note-raport nu ar fi fost acela de a reflecta activitatea reală din teren, ci de a crea o aparență de conformitate și de activitate susținută, în contradicție cu ceea ce s-ar fi întâmplat în realitate.
Acuzația de fond a procurorilor: atribuțiile de serviciu, transformate într-un mecanism de obținere a banilor
Una dintre formulele cele mai puternice folosite de procurori în susținerea propunerii de arestare preventivă este aceea potrivit căreia scopul urmărit la locul de muncă nu ar fi fost îndeplinirea atribuțiilor potrivit legii, ci „producerea” de sume de bani în mod ilicit, locul de muncă fiind tratat ca o „fabrică de bani”.
Această formulare este relevantă nu doar prin forța ei expresivă, ci și prin ceea ce transmite în plan juridic. Procurorii încearcă să arate că, în opinia lor, nu este vorba despre o simplă abatere de la conduita profesională, ci despre o deturnare profundă a sensului funcției publice. În această lectură, uniforma, competențele legale, documentele oficiale și bunurile instituției nu ar fi fost folosite pentru protejarea ordinii de drept, ci pentru producerea unui avantaj patrimonial ilicit.
https://www.bihorjust.ro/complice-la-spaga-in-uniforma-politist-de-frontiera-arestat-intr-un-dosar-cu-drum-la-atm-pentru-mita/
Partajează acest conținut:
