SĂ NU ZICI CĂ NU ȚI-AM SPUS
material realizat de Andreea Dobrițan, psiholog și realizator ”PSIHOPODCAST”
Materialele pentru îmbunătățirea calității vieții se bazează foarte mult pe educația emoțională a omului, lăsând în plan secund gândirea. Dacă ți-aș spune că emoțiile fără gânduri nu ar putea să existe? Ba mai mult, gândurile proprii sunt cele care declanșează emoțiile noastre. Așa că nu există ”m-ai enervat”, ci există ”m-am enervat pentru că setul meu de gânduri nu e de acord cu ceea ce ai făcut tu”. Deci responsabilitatea felului în care gândesc, simt și acționez este A MEA. Probabil te întrebi care este procedeul prin care psihicul nostru are o amprentă atât de puternică asupra calității vieții noastre.
Imaginează-ți că atunci când te naști nu ai prea multe gânduri, deci psihicul tău seamănă cu un teren gol, pe care vine familia și toarnă o fundație. Acea fundație este constituită din setul de valori al familiei, din gândurile și principiile transmise din generație în generație în familia și în comunitatea din care faci parte. Ulterior, peste fundație, sunt construiți stâlpii de rezistență care reprezintă valorile și principiile tale, pe care le-ai creionat tu și după care îți ghidezi viața.
După stâlpi urmează construcția pereților care reprezintă gânduri complexe, mai mici sau mai mari, idei de aplicat sau reacționat în situații specifice, mai pe scurt „educația” pe care o ai și la care te referi atât de des fără a sublinia că este educația finalizată de tine însuți pentru situații specifice (ex: „eu, de câte ori colaborez într-un proiect, cred că el TREBUIE să se desfășoare corect”). Ultima fază a construcției „casei” tale este vopseaua sau tapetul de pe pereți. Acelea sunt gândurile și ideile de suprafață, care „se văd”, sunt cele pe care le verbalizezi și pe care vrei să le faci cunoscute, dar care nu în mod necesar sunt cauza felului în care te simți și trăiești.
Noi, psihologii cognitiv-comportamentaliști împărțim aceste gânduri în gânduri raționale și iraționale, gânduri care ne ajută să avem o stare generală de bine sau gânduri care ne încurcă vibe-ul bun. Este important să îți spun că nu ești „greșit” dacă ai gânduri iraționale, omul se naște irațional și, toată viața, încearcă să devină cât mai rațional pentru a se simți în echilibru.
Gândurile iraționale care ne provoacă emoții intense și reacții fizice (uneori) au fost împărțite în categorii: cerințele absolutiste de tip TREBUIE, evaluarea globală („toți sunt urâți”) sau etichetarea („el e rău”), toleranța scăzută la frustrare („NU SUPORT”), gândirea de tip alb-negru și catastrofizarea („este GROAZNIC să…”). Cred că ai simțit și tu, în timp ce ai citit, impactul puternic pe care îl au aceste gânduri asupra stării tale. Poți să înmulțești acest impact cu 100 și va rezulta amplitudinea emoției pe care o provoacă orice gând din categoriile de mai sus.
Ce ai de făcut în cazul în care ai o viață agitată?
În primul rând te ajută dacă îți recunoști gândurile care te încurcă și nu mai învinuiești pe altcineva sau altceva din exteriorul ființei tale. Mai apoi verifică-ți maleabilitatea și dacă ai putea să privești situațiile și din alte puncte de vedere, conturează-ți gânduri mai puțin rigide. În cazul în care nu reușești singur, un terapeut te va îndruma cu siguranță spre o gândire mai rațională. Iar cel mai important aspect este să îți cunoști valorile personale, punctele tari și plăcerile și să faci ÎN FIECARE ZI activități în concordanță cu acestea.
Pastila de psiho poate fi urmărită, în format video, și pe YouTube, pe contul psihologului Andreea Dobrițan
CITIȚI din aceeași categorie #PastiladePsiho:
- Sunt părinte de adolescent, ce să fac?
- Adolescența – cât adevăr și câtă provocare?
- Când timpul de ecran devine ”prea mult”?
- Război și războinici prin ochi de pitici
- Luptă, fugi sau… adaptează și reinventează
- Prințul pe cal alb și escrocul de pe Tinder
- Frica e rușinoasă sau e sănătoasă? O imagine a anxietății
- Atașamentul și cele cinci limbaje ale iubirii
- Tantrumul copiilor și cum îl gestionăm
- Astăzi sunt depresiv… sau nu? (VIDEO)
- Emoțiile. Schimbarea începe cu mine!
- Unde mama/tata lovește, acolo crește?
Partajează acest conținut:
