SĂ NU ZICI CĂ NU ȚI-AM SPUS
Președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție, judecător Lia Savonea, a semnat Ordinul nr. 62/ÎCCJ din 18 martie 2026, act prin care se stabilește aplicarea unitară a recalculării drepturilor salariale ale judecătorilor în funcție, prin raportare la valoarea de referință sectorială (VRS) de 605,225 lei.
Documentul are o miză importantă pentru sistemul judiciar, deoarece clarifică faptul că anumite dispoziții administrative emise anterior privind modul de calcul al indemnizațiilor se aplică tuturor judecătorilor în funcție, indiferent de instanța la care au activat în perioadele de referință.
Ce este VRS 605,225 lei
Valoarea de referință sectorială, cunoscută în sistem sub denumirea de VRS, reprezintă un reper folosit în formula de calcul a indemnizațiilor de încadrare. Cu alte cuvinte, VRS 605,225 lei nu este salariul în sine, ci una dintre componentele de bază folosite la stabilirea acestuia.
Importanța acestei valori rezultă din faptul că orice recalculare raportată la un VRS mai mare produce efecte directe asupra indemnizației de încadrare și, implicit, asupra diferențelor salariale datorate pentru perioadele vizate.
Ce prevede concret ordinul
În partea dispozitivă, Ordinul nr. 62/ÎCCJ din 18 martie 2026 stabilește trei măsuri esențiale.
În primul rând, se arată că dispozițiile Ordinului nr. 229 din 3 noiembrie 2020, valabile pentru perioada 1 august 2016 – 31 decembrie 2017, precum și ale Ordinului nr. 105/ÎCCJ din 29 martie 2023, astfel cum a fost precizat prin Ordinul nr. 114/ÎCCJ din 11 aprilie 2023, valabile pentru perioada 1 ianuarie 2018 – 29 decembrie 2021, se aplică tuturor judecătorilor în funcție, indiferent de instanța la care și-au desfășurat activitatea în perioada de referință.
În al doilea rând, ordinul stabilește că ordonatorilor secundari și terțiari de credite le revine responsabilitatea de a determina diferențele rezultate în urma recalculării, prin raportare la drepturile efectiv încasate și cu evitarea dublei plăți pentru aceleași drepturi salariale.
În al treilea rând, actul prevede că Departamentul economico-financiar și administrativ, Direcția resurse umane și organizare din cadrul ÎCCJ, precum și curțile de apel, vor duce la îndeplinire dispozițiile ordinului.
De ce a fost nevoie de acest act
Din conținutul ordinului rezultă că măsura are la bază atât evoluția cadrului normativ în materia salarizării personalului din justiție, cât și jurisprudența deja conturată în ultimii ani.
Actul invocă ordinele administrative emise în perioada 2020–2023, dar și mai multe decizii obligatorii ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, pronunțate în procedurile de unificare a practicii judiciare. Potrivit argumentației din ordin, aceste decizii au statuat că valoarea de referință sectorială reprezintă o componentă salarială cu aplicabilitate generală, având în vedere calcularea indemnizațiilor de încadrare și a salariilor de bază pentru întregul personal din familia ocupațională „Justiție”.
În același timp, documentul pune accent pe necesitatea coerenței, clarității și uniformizării aplicării normelor juridice privind salarizarea judecătorilor. În esență, ÎCCJ încearcă să transforme într-o regulă administrativă generală ceea ce, în ultimii ani, a fost susținut prin litigii individuale sau prin hotărâri definitive obținute în instanță.
Miza: reducerea litigiilor și controlul impactului bugetar
Una dintre ideile centrale ale ordinului este aceea că neunitatea de practică în materia salarizării a generat un volum semnificativ de litigii. ÎCCJ arată că soluționarea în instanță a acestor cauze produce nu doar dificultăți administrative, ci și costuri suplimentare pentru bugetul public, inclusiv prin plata dobânzilor penalizatoare și prin actualizarea sumelor datorate.
Din această perspectivă, ordinul urmărește să reducă fenomenul litigios și să introducă o abordare unitară, cu efecte administrative și financiare previzibile. Actul vorbește explicit despre necesitatea asigurării stabilității, coerenței și predictibilității fondurilor bugetare alocate sistemului de justiție, dar și despre întărirea responsabilității financiare a instituției.
O decizie cu impact pentru întreg sistemul
Dincolo de formulările tehnice, ordinul semnat de Lia Savonea are un mesaj clar: aplicarea VRS 605,225 lei nu mai este tratată ca o chestiune izolată sau limitată la anumite categorii de judecători, ci ca un reper ce trebuie folosit unitar pentru toate persoanele aflate în ipoteza actului.
Rămâne de văzut care va fi impactul concret al măsurii în teritoriu, respectiv în ce ritm vor fi efectuate recalculările și cum vor fi stabilite diferențele salariale de către ordonatorii de credite. Cert este că Ordinul nr. 62/ÎCCJ din 18 martie 2026 deschide o nouă etapă în disputa privind salarizarea din sistemul judiciar, una în care soluția administrativă încearcă să preia terenul ocupat până acum de litigii.
Partajează acest conținut:
