SĂ NU ZICI CĂ NU ȚI-AM SPUS
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit că nu se poate vorbi de discriminare în cazul a șase tineri de etnie maghiară din România, care s-au plâns Curții de modul de organizare a Balacaureatului. Tinerii susțineau că au fost obligați să susțină două probe în plus față de colegii lor de etnie română, iar examenul de limba română a fost foarte greu. În decizia sa, CEDO consideră că statul român nu a avut o agendă de asimilare forțată, așa cum susțin reclamanții.
Cei șase etnici maghiari care s-au adresat CEDO au între 21 și 25 de ani și au introdus cererile la instanța pentru drepturile omului în 2017 și 2018. Ei au susținut că la Bacalaureat au susținut cu două probe în plus – din limba maternă – față de etnicii români. Asta a făcut ca ei să aibă examene în trei zile consecutive, față de ceilalți colegi care au o zi liberă între probe.
În plus, cinci dintre ei nu au luat note de trecere la proba de limba română, în timp ce al șaselea a căzut la proba de limba și literatura maghiară. Iar asta s-a întâmplat și când au dat din nou probele.
”Bazându-se pe articolul 1 din Protocolul 12 (interzicerea generală a discriminării) la Convenția europeană a drepturilor omului, reclamanții s-au plâns că au fost discriminați din cauza modului în care a fost organizat Bacalaureatul, pentru că, în aceeași perioadă scurtă de timp, trebuiau să susțină două examene suplimentare în comparație cu colegii lor români. Mai mult, examenele pe care trebuiau să le susțină în limba și literatura română le-au fost foarte dificile”, se arată în comunicatul de marți, 13 octombrie, al CEDO.
În opinia celor șase tineri, testarea cunoștințelor pe picior de egalitate cu vorbitorii nativi reprezenta un caz clar de discriminare. În plus, probele de limbă și literatură română ar fi fost dificile chiar și pentru vorbitorii nativi ai acestei limbi.
Reprezentanții României au arătat că elevii își pot alege limba de predare, că nu exista obligația ca ei să studieze doar în limba maternă și că tratamentul de care s-au plâns reclamanții nu reprezintă discriminare. În plus, Guvernul român a prezentat statistici conform cărora rata de promovare a fost similară pentru toți elevii, din 2013 până în 2018.
”Consecință inevitabilă a propriei alegeri de a fi educați în limba maghiară”
CEDO a verificat măsurile luate de România în domeniul educației minorităților și a stabilit că, deși au existat eșecuri în punerea în aplicare a acestor măsuri, conținutul curriculei nu a impus ”o solicitare excesivă asupra solicitanților” în sensul discriminării.
Curtea a observat că susținerea a încă două probe la Bacalaureat în limba maternă este ”o consecință inevitabilă a propriei alegeri de a fi educați în limba maghiară. Într-adevăr, nu exista nicio obligație prin lege ca elevii minoritari să studieze în limba lor maternă”, arată CEDO.
”În plus, calendarul pentru examene a fost stabilit la începutul fiecărui an școlar și nu pare să difere semnificativ de la un an la altul, ceea ce înseamnă că elevii interesați au avut suficient timp pentru a se pregăti atât la nivel academic, cât și mental pentru examene”, se precizează în comunicatul Curții Europene pentru Drepturile omului.
Judecătorii CEDO nu au putut constata că programul Bacalaureatului, privit în ansamblu, a impus reclamanților o povară excesivă sau că aceștia ar fi avut, în medie, mult mai puțin timp de odihnă decât colegii lor români: ”Aceeași concluzie a rămas valabilă atunci când presupusul dezechilibru a fost considerat exclusiv din punctul de vedere al examenelor pe care reclamanții trebuiau să le susțină în zile consecutive, spre deosebire de colegii lor români, care aveau o zi de odihnă între ele.”
Din aceste motive, Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a stabilit că reclamanții nu s-au aflat într-o situație de discriminare: ”Curtea nu a găsit dovezi care să concluzioneze că reclamanții au fost privați în practică de o alegere reală de a primi educație în limba lor maternă sau că statul a avut o agendă de asimilare forțată, așa cum susțin reclamanții.”
O opinie parțial diferită a fost exprimată, în comun de trei judecători ai CEDO. Alți doi, respectiv judecătorul român Iulia Antoanella Motoc, și cel maghiar, Péter Paczolay, au avut declarații de dezacord.
DOCUMENT – decizia CEDO în cazul Ádám and others v. Romania:
Partajează acest conținut:
