SĂ NU ZICI CĂ NU ȚI-AM SPUS
O serie de investiții publice derulate de Primăria Marghita în ultimii ani ridică semne serioase de întrebare privind modul în care au fost cheltuiți banii publici. Un audit al Curții de Conturi Camera de Conturi Bihor, care a analizat perioada 2023–2025, relevă un cumul de abateri ce merg de la plăți pentru lucrări inexistente până la evidențe contabile denaturate și garanții contractuale neasigurate. Raportul a fost făcut public la 1 aprilie 2026, fiind înregistrat sub nr. 25590.
În centrul atenției se află mai multe obiective de investiții, între care „Reabilitare și modernizare străzi în localitățile aparținătoare Municipiului Marghita, județul Bihor”, „Refacere carosabil str. Dunării, Vâlcelelor, Toamnei și Oituz”, „Reabilitare sala cazane Spital Municipal Dr. Pop Mircea Marghita”, dar și proiecte de infrastructură precum „Reabilitare gospodărire de apă pentru localitatea Cheț și Ghenetea” sau lucrări din cadrul rețelei de parcuri industriale – Parcul de Specializare Inteligentă Marghita.
Ceea ce reiese din raport nu este doar o succesiune de erori punctuale, ci un mecanism administrativ în care controlul asupra banului public a fost, în repetate rânduri, superficial sau inexistent.
În cazul lucrărilor de la Spitalul Municipal „Dr. Pop Mircea”, auditorii au descoperit că au fost acceptate la plată echipamente și lucrări care nu existau în realitate. Concret, au fost decontate „două pompe WILO de circulație” care, la verificarea în teren, s-au dovedit a fi înlocuite cu alte echipamente, dar și lucrări precum „montarea a trei uși metalice (…) care nu au fost identificate pe teren”. Diferențele rezultate au dus la plăți nejustificate de 33.708 lei, iar în alte situații similare, la sume suplimentare de 24.785 lei.
La fel de problematică este situația proiectului ”Reabilitare Gospodărire de apă din localitatea Cheț și Ghenetea”, unde Curtea de Conturi arată că au fost acceptate cantități de lucrări eronate, influențând direct valoarea decontărilor. „Cantitățile de pământ (…) au fost împrăștiate și compactate în plus”, notează auditorii, ceea ce a generat plăți ilegale de 8.825 lei. Deși suma pare redusă comparativ cu alte abateri, mecanismul este același: lipsa verificării în teren și acceptarea automată a documentelor.
În proiectul major de modernizare a străzilor din municipiu, situația devine și mai gravă. În urma verificărilor, s-a constatat că au fost înregistrate în contabilitate obligații către furnizori „mai mari decât cele real datorate”, după ce au fost acceptate la plată lucrări neexecutate în valoare de 77.659,99 lei. Practic, instituția a recunoscut datorii inexistente, afectând direct imaginea reală a finanțelor publice.
Un alt capitol critic îl reprezintă investițiile în infrastructura de utilități, unde lucrări de reparații curente la stații de pompare și epurare au fost încadrate drept investiții de capital, deși legislația interzice acest lucru. Curtea de Conturi vorbește explicit despre „plăți ilegale” în valoare de 273.540 lei, rezultate din această practică. În același context, prejudiciul estimat adus bugetului local depășește 206.000 lei, fără TVA.
Dincolo de plățile nejustificate, raportul relevă o imagine îngrijorătoare a contabilității Primăriei Marghita. O factură în valoare de 453.653,20 lei nu a fost înregistrată la momentul primirii, ceea ce a dus la „subevaluarea datoriilor curente” și la prezentarea unor situații financiare care „nu reflectă realitatea”. Auditorii subliniază că instituția a ignorat principiul de bază al contabilității de angajamente, înregistrând cheltuielile doar la plată.
În același registru, investiții finalizate au rămas în evidențe ca fiind „în curs de execuție”, iar un activ în valoare de 303.401 lei, aferent Parcului de Specializare Inteligentă Marghita, a fost menținut în contabilitate deși aparținea altei entități. Consecința: „denaturarea soldurilor conturilor” și raportarea unor date financiare care nu oferă „o imagine fidelă”.
Una dintre cele mai sensibile zone identificate de auditori este cea a garanțiilor de bună execuție. În cazul contractelor analizate, Primăria Marghita nu a constituit sau nu a înregistrat corect aceste garanții, fiind identificate sume de 171.412,71 lei neînregistrate, 915.855,60 lei neevidențiate și alte 518.778,65 lei aferente garanțiilor necontabilizate. În total, peste 1,77 milioane lei scapă unei evidențe clare, iar autoritatea contractantă rămâne, practic, neprotejată în cazul unor neexecutări contractuale.
Neregulile nu se limitează la plăți și evidențe. În cazul contractului pentru „Refacere carosabil str. Dunării, Vâlcelelor, Toamnei și Oituz”, au fost identificate situații în care lucrări au fost plătite și ulterior stornate, fără ca instituția să calculeze penalitățile de întârziere. Curtea de Conturi arată că Primăria avea obligația de a încasa accesorii de 3.471 lei, dar nu a făcut-o, înregistrând în schimb „obligații de plată fără bază legală”.
În mod repetat, auditorii indică aceleași cauze: „nefuncționarea sau funcționarea defectuoasă a controlului intern”, „verificarea superficială a situațiilor de plată” și „necunoașterea sau neaplicarea corectă a prevederilor legale”. Rezultatul este un sistem în care deciziile financiare sunt luate fără filtre reale, iar consecințele se propagă în întreaga execuție bugetară.
Unele dintre abaterile constatate sunt încadrate ca contravenții conform Legii nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, sancționabile cu amenzi între 500 și 5.000 lei. Totuși, în anumite cazuri, Curtea de Conturi precizează că sancțiunile nu mai pot fi aplicate, fiind „prescrise”.
Raportul integral, care detaliază fiecare dintre aceste situații și recomandările formulate, poate fi citit mai jos.
Partajează acest conținut:
