Modalitatea de calcul al prejudiciului cauzat prin săvârșirea infracțiunilor de tăiere și furt de arbori

Titlul problemei de drept: S-a pus problema, în practica judiciară, dacă modul de calcul al prejudiciului în cazul infracțiunii de furt de arbori, faptă prevăzută de art. 109 din Legea nr. 46/2008 este similar cu modul de calcul în cazul infracțiunii de tăiere ilegală de arbori, faptă prevăzută de art. 107 din Legea nr. 46/2008.

• Materia: penal
• Subcategoria: infracțiuni
• Acte normative incidente: art. 107, art. 109 din Legea nr. 46/2008; art. 1 lit. a) din O.U.G. nr.85/2006
• Cuvinte cheie: furt de arbori, tăiere ilegală de arbori, prejudiciu

Conform art. 107 alin. (1) din Legea nr. 46/2008 tăierea, ruperea, distrugerea, degradarea ori scoaterea din rădăcini, fără drept, de arbori, puieți sau lăstari din fondul forestier național și din vegetația forestieră din afara acestuia, indiferent de forma de proprietate, constituie infracțiune silvică și se pedepsește după cum urmează:

1. cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă, dacă valoarea prejudiciului produs este de cel puțin 5 ori mai mare decât prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior la data comiterii faptei;
2. cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă, dacă valoarea prejudiciului produs nu depășește limita prevăzută la lit. a), dar fapta a fost săvârșită de cel puțin două ori în interval de un an, iar valoarea cumulată a prejudiciului produs depășește limita prevăzută la lit. a);
3. cu închisoare de la un an la 5 ani, dacă valoarea prejudiciului produs este de cel puțin 20 de ori mai mare decât prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior la data comiterii faptei;
4. cu închisoare de la 2 la 7 ani, dacă valoarea prejudiciului produs este de cel puțin 50 de ori mai mare decât prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, la data comiterii faptei.

De asemenea, conform art. 109 alin. (1) din aceeași lege, furtul de arbori doborâți sau rupți de fenomene naturale ori de arbori, puieți sau lăstari care au fost tăiați ori scoși din rădăcini, din păduri, perdele forestiere de protecție, din terenuri degradate care au fost ameliorate prin lucrări de împădurire și din vegetația forestieră din afara fondului forestier național, precum și al oricăror altor produse specifice ale fondului forestier național constituie infracțiune și se pedepsește după cum urmează:

1. cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă, dacă valoarea materialului lemnos sustras este de cel puțin 5 ori mai mare decât prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior;
2. cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă, dacă fapta a fost săvârșită de cel puțin două ori în interval de un an, iar valoarea cumulată a materialului lemnos depășește valoarea prevăzută la lit. a);
3. cu închisoare de la un an la 5 ani, dacă valoarea materialului lemnos sustras este de cel puțin 20 de ori mai mare decât prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior;
4. cu închisoare de la 2 la 7 ani, dacă valoarea materialului lemnos sustras depășește de 50 de ori prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior.

Din aceste dispoziții rezultă că tipicitatea celor două infracțiuni este determinată, printre altele, de repere diferite în privința rezultatului produs prin săvârșirea faptelor: valoarea prejudiciului produs, în cazul infracțiunii prevăzute de art. 107 din Legea nr. 46/2008, respectiv valoarea materialului lemnos sustras, în cazul infracțiunii prevăzute de art. 109 din aceeași lege.

Domeniul de aplicare al O.U.G. nr. 85/2006 în privința modalității de calcul prevăzute de dispozițiile art. 2 alin. (3) din acest act normativ este circumscris operațiunii de evaluare a pagubelor produse vegetației forestiere din păduri și din afara acestora, noțiunea de pagubă fiind echivalentă semantic celei de prejudiciu, utilizată de dispozițiile art. 107 din Legea nr. 46/2008, aspect care rezultă și din utilizarea noțiunilor de către legiuitor în aceeași accepțiune în alin. (2) – (22) ale art. 105 din aceeași lege2. Or, trimiterea realizată de alin. (1) al acestui din urmă articol vizează exclusiv modalitatea de calcul al prejudiciului, în sens de rezultat al infracțiunii descrise de art. 107.

Noțiunea de pagubă este definită de art. 1 lit. a) din O.U.G. nr.85/2006 ca fiind modificarea aspectului, a integrității fizice și/sau a caracteristicilor fiziologice ale arborelui/arborilor ori ale arboretului/plantației/regenerării naturale, după caz, rezultată prin tăierea, degradarea, distrugerea, scoaterea din rădăcini a arborilor, puieților sau lăstarilor, tăierea crăcilor arborilor în picioare, urmate ori nu de însușirea acestora, în condiții ilegale. Prin urmare, legiuitorul asociază noțiunea în discuție cu faptele de tăiere, degradare, distrugere, scoatere din rădăcini a arborilor, puieților sau lăstarilor sau de tăiere a crăcilor arborilor în picioare, respectiv cu modalitățile elementului material al infracțiunii prevăzute de art. 107 din Legea nr. 46/2008, indiferent de realizarea elementului material al infracțiunii prevăzute de art. 109 din aceeași lege, după cum rezultă din precizarea expresă a legiuitorului în partea finală a definiției legale. De altfel, faptul că modalitatea de calcul al prejudiciului este proprie doar infracțiunii prevăzute de art. 107 rezultă și din preambulul OUG nr. 85/2006, scopul actului normativ fiind acela al prevenirii și combaterii tăierilor ilegale.

Prin urmare, modalitatea de evaluare a rezultatului infracțiunilor prevăzute de art. 107 și art. 109 din Legea nr. 46/2008 este diferită, în primul caz fiind determinat de valoarea prejudiciului stabilit în conformitate cu dispozițiile legii speciale, în cel de-al doilea caz fiind determinat exclusiv de contravaloarea materialului lemnos. De aceea, în acest din urmă caz, valoarea materialului lemnos se va stabili în condițiile dreptului comun, iar nu prin raportare la dispozițiile O.U.G. nr. 85/2006.

Participanții la întâlnire au agreat, cu majoritate, punctul de vedere exprimat de INM.

Această problemă de drept a fost discutată cu ocazia întâlnirii președinților secțiilor penale ale Înaltei Curți de Casație și Justiție și curților de apel, dedicată discutării aspectelor de practică neunitară în materia dreptului penal și dreptului procesual penal – București, 16-17 mai 2019.