SĂ NU ZICI CĂ NU ȚI-AM SPUS
Curtea de Apel București a sesizat Înalta Curte de Casație (ÎCCJ) pentru a soluționa o problemă de drept ridicată în cadrul unui proces de corupție în care figurează ca inculpat fostul primar al Sectorului 6 al Capitalei, Cristian Poteraș. Acesta a fost trimis în judecată de către DNA pentru că ar fi cerut mită 1.000.000 de euro, dar a fost achitat în primă instanță. Procesul a ajuns în faza apelului, iar Curtea de Apel București a cerut ÎCCJ să stabilească dacă reținerea formei agravate a infracțiunii de dare de mită este condiționată sau nu de oferirea mitei unui funcționar în legătură cu atribuțiile de control pe care le exercită.
Sesizarea prealabilă a fost înregistrată la ÎCCJ pe 1 august și a primit termen de soluționare pe 11 septembrie.
Conținutul sesizării prealabile:
Dacă în interpretarea art. 6 şi 7 alin. (2) din Legea nr. 78/2000 (forma în vigoare anterior modificării din anul 2014), reţinerea formei agravate a infracţiunii de dare de mită este condiţionată de săvârşirea infracţiunii faţă de un funcţionar care exercită atribuţii de control, în legătură directă cu aceste atribuţii, sau este suficient ca funcţionarul să aibă atribuţii de control, darea de mită săvârşită faţă de acesta neavând legătură directă cu respectivele atribuţii.
Articole de lege invocate:
– Art. 6 din Legea nr. 78/2000 (forma în vigoare anterior modificării din anul 2014) – Infracţiunile de luare de mită – prevăzută la art. 254 din Codul penal, de dare de mită – prevăzută la art. 255 din Codul penal, de primire de foloase necuvenite – prevăzută la art. 256 din Codul penal şi de trafic de influenţă – prevăzută la art. 257 din Codul penal se pedepsesc potrivit acelor texte de lege
– Art. 7 alin. (2) din Legea nr. 78/2000 (forma în vigoare anterior modificării din anul 2014) – Fapta de dare de mită săvârşită faţă de una dintre persoanele prevăzute la alin. (1) sau faţă de un funcţionar cu atribuţii de control se sancţionează cu pedeapsa prevăzută la art. 255 din Codul penal, al cărei maxim se majorează cu 2 ani.
Acuzațiile aduse fostului primar Cristian Poteraș:
Potrivit procurorilor DNA, în perioada 2006 – 2007, Cristian Poteraș, pe atunci primar al sectorului 6 București, ar fi cerut de la reprezentanții unei firme înregistrate într-o țară din Uniunea Europeană suma de 1.000.000 de euro. Din acești bani, ar fi primit, pe 31 iulie 2007, suma de 250.000 euro.
”Banii respectivi au fost pretinși și primiți în schimbul exercitării atribuțiilor de serviciu referitoare la emiterea autorizațiilor necesare pentru dezvoltarea unui proiect imobiliar (autorizații de demolare, certificat de urbanism și autorizații de construire)”, au explicat procurorii anticorupție la momentul trimiterii în judecată a ex-primarului, în 2018.
Potraș a mai fost acuzat că, în cursul anului 2009, ar fi cerut de la un om de afaceri și de la firma acestuia un procent de 15% din contravaloarea plăților efectuate, în schimbul exercitării atribuțiilor de serviciu referitoare la atribuirea către societatea în cauză unor contracte de achiziție publică a unor sisteme inteligente de parcare și pentru efectuarea plăților pentru aceste produse. Astfel, ar fi primit de la aceștia, prin intermediul unei alte firme, suma de 857.800 de dolari, susțin anchetatorii DNA.
Aceștia au pus sechestru pe două imobile deținute în mod formal de o altă persoană, dar care ar fi aparținut în realitate fostului primar.
Instanța de fond, Tribunalul București, a dispus achitarea lui Cristian Poteraș și a celorlalți inculpați, arătând că probele administrate ”nu satisfac exigența standardului de probațiune dincolo de orice îndoială rezonabilă”. DNA a atacat hotărârea la Curtea de Apel București.
Opinii referitoare la reținerea variantei agravante, în considerarea atribuțiilor de control ale funcționarului mituit:
Într-o opinie, s-a arătat că reținerea variantei calificate în considerarea atribuțiilor de control ale funcționarului presupune ca această faptă să fie comisă de un funcționar ”care are în sfera sa de serviciu verificarea permanentă și inopinată, într-un domeniu oarecare, cu scopul de a cunoaște realitățile și modul cum se desfășoară activitatea în domeniul respectiv spre a preîntâmpina sau a lichida eventuale lipsuri și a îmbunătăți activitatea”.
S-a mai reținut că ”funcționarul cu atribuții de control nu va fi cel care are atribuții ce privesc, de exemplu, paza și controlul persoanelor care părăsesc incinta unei societăți, ci cel care are ca atribuții de control asupra unor persoane ierarhic subordonate, așa cum este directorul unei bănci”.
Cu toate acestea, instanța supremă a reținut, în sens contrar, că ”fapta inculpatului care, în calitate de director al unei bănci, a pretins sume de bani în scopul de a îndeplini un act privitor la îndatoririle sale de serviciu legate de acordarea unui împrumut, constituie infracțiunea de luare de mită prevăzută de articolul 254 alin. (2) din Codul Penal.A reținut că funcția de director al băncii, deținută de inculpat la momentul comiterii faptei, îi conferă acestuia atât atribuții de coordonare și conducere, cât și de control al activității subordonaților.
Completul de judecată al Curții de Apel București a făcut trimitere la raționamentul ÎCCJ – completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală la pronunțarea Deciziei 2/2017: ”Varianta agravantă a infracțiunii de luare de mită este incidentă doar în ipoteza în care pretinderea, primirea, acceptarea ori nerespingerea promisiunii, respectiv darea de mită, se realizează în legătură directă cu atribuțiile persoanei care, potrivit legii, are atribuții de constatare sau de sacționare a contravențiilor ori de constatare sau de judecare a infracțiunilor. Aceste atribuții trebuie să derive din lege, fiind nesocotite de subiectul activ al infracțiunii, care a pretins, a primit ori a acceptat promisiunea de bani sau alte foloase, sau de subiectul pasiv adiacent.”
DOCUMENT – Textul complet al încheierii de sesizare prin mecanismul întrebării prealabile:
Partajează acest conținut:
