ÎCCJ clarifică regimul compensării muncii în zilele de repaus săptămânal

Luni, 24 noiembrie 2025, Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept – a pronunțat Decizia nr. 415/2025, soluționând sesizarea Curții de Apel Iași în Dosarul nr. 7.468/99/2019 și aducând o clarificare esențială în materia repausului săptămânal și a compensării muncii prestate în aceste zile.

Înalta Curte a stabilit că, în interpretarea art. 137 alin. (5) din Codul muncii, salariatul are dreptul la compensația egală cu dublul sporului pentru munca suplimentară ori de câte ori prestează activitate în zilele de repaus săptămânal, chiar dacă acea activitate nu depășește durata normală a timpului de muncă.

Prin urmare, criteriul determinant nu este depășirea normei de 8 ore/zi sau 40 ore/săptămână, ci natura zilei: duminica și, după caz, cealaltă zi stabilită ca repaus săptămânal.

Această interpretare întărește caracterul protector al repausului săptămânal, element esențial al securității și sănătății în muncă.

Art. 137 alin. (5) din Codul muncii prevede că în cazul în care, din motive obiective, salariatul lucrează în zilele de repaus săptămânal, angajatorul este obligat: să acorde două zile libere consecutive, și să plătească o compensație al cărei nivel nu poate fi mai mic decât cel stabilit pentru munca suplimentară.

ICCJ clarifică în mod esențial faptul că această compensație nu este condiționată de caracterul suplimentar al muncii, ci este datorată prin simpla afectare a repausului săptămânal, drept fundamental al salariatului.

Decizia nr. 415/2025 are caracter obligatoriu de la data publicării în Monitorul Oficial, potrivit art. 521 alin. (3) Cod procedură civilă.

„Prin Decizia nr. 415/2025, ÎCCJ a admis sesizarea formulată de Curtea de Apel Iaşi – Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale în Dosarul nr. 7.468/99/2019 şi, în consecinţă, în interpretarea art. 137 alin. (5) din Codul muncii, stabileşte: Compensația pentru munca desfășurată în zile de repaus săptămânal, egală cu dublul compensațiilor aferente sporului pentru munca suplimentară, se cuvine salariatului chiar dacă munca prestată în zile de repaus săptămânal nu este în afara duratei normale a timpului de muncă.„