SĂ NU ZICI CĂ NU ȚI-AM SPUS
Instanța supremă a pus punct, definitiv, unuia dintre cele mai mediatizate dosare de corupție din ultimul deceniu. Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul în casație formulat de Dan Șova și a dispus încetarea procesului penal pentru trafic de influență, pe motiv că faptele s-au prescris. Decizia, pronunțată în ședință publică la 17 februarie 2026, anulează condamnarea la trei ani de închisoare cu suspendare primită în martie 2023 și toate formele de executare emise în cauză.
Hotărârea este definitivă.
Soluția Înaltei Curți
În minuta pronunțată, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul în casație declarat de Dan-Coman Șova împotriva deciziei penale nr. 90/A din 1 martie 2023 și a casat în parte hotărârea, exclusiv cu privire la soluția de condamnare pentru infracțiunea de trafic de influență.
Instanța a dispus încetarea procesului penal în temeiul art. 16 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală — intervenirea prescripției răspunderii penale — în raport cu dispozițiile reconfigurate prin Decizia nr. 50/2025 a Curții Constituționale. Totodată, judecătorii au anulat formele de executare emise pe numele fostului senator și au menținut celelalte dispoziții ale deciziei recurate care nu contravin noii hotărâri.
Cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.
Prin efectul încetării procesului penal, condamnarea cu suspendare nu mai produce consecințe juridice. Rămâne însă în vigoare măsura confiscării sumei de 100.000 de euro, considerată produs al infracțiunii.
Un dosar cu un parcurs sinuos
Cazul „CET Govora” a traversat aproape un deceniu de proceduri, rejudecări și schimbări de jurisprudență.
Condamnarea din 2018 și anularea ulterioară
În iunie 2018, Dan Șova a fost condamnat definitiv la trei ani de închisoare cu executare. A executat aproximativ șase luni de detenție, însă pedeapsa a fost anulată ulterior în urma unei decizii a Curtea Constituțională a României, care a constatat nelegalitatea constituirii completurilor de cinci judecători de la instanța supremă. Dosarul a fost trimis spre rejudecare.
Rejudecarea la Curtea de Apel și noua condamnare
În noiembrie 2021, Curtea de Apel București l-a condamnat pe fostul ministru la patru ani de închisoare cu executare. În apel, însă, în martie 2023, instanța supremă a redus pedeapsa la trei ani de închisoare cu suspendare.
Această ultimă hotărâre a fost atacată prin recurs în casație — o cale extraordinară de atac limitată la chestiuni de legalitate strict determinate. În urma reanalizării, ÎCCJ a constatat că răspunderea penală era prescrisă, în contextul modificărilor și interpretărilor intervenite în materia prescripției.
Faptele reținute de procurori
Potrivit Direcția Națională Anticorupție, în perioada octombrie 2011 – iulie 2014, Dan Șova ar fi pretins și primit în total 100.000 de euro de la un denunțător, în schimbul traficării influenței sale pe lângă directorul general al CET Govora de la acea vreme, Mihai Bălan.
Mecanismul presupus al influenței
Conform anchetatorilor, influența ar fi fost exercitată pentru ca CET Govora să încheie contracte de asistență juridică cu o anumită societate de avocatură, sub forma unor abonamente lunare în valoare de 10.000 de euro.
În perioada decembrie 2011 – decembrie 2012, societatea de avocați ar fi emis lunar facturi către CET Govora pentru servicii juridice, iar Dan Șova ar fi încasat 60.000 de euro din aceste sume. În a doua perioadă contractuală, ar fi primit încă 40.000 de euro, totalizând 100.000 de euro.
Procurorii au susținut că directorul CET Govora ar fi produs un prejudiciu de peste 1,3 milioane lei instituției, sumă corespunzătoare plăților efectuate în baza contractelor respective, în timp ce firma de avocatură ar fi obținut foloase necuvenite în același cuantum.
DNA a mai arătat că cea mai mare parte a banilor primiți de Șova ar fi fost direcționată către stingerea unei datorii rezultate din achiziționarea unui imobil de la fostul deputat Cristian Rizea.
Prescripția – elementul decisiv
Cheia soluției pronunțate în februarie 2026 o reprezintă intervenirea prescripției răspunderii penale, în contextul evoluțiilor legislative și jurisprudențiale din ultimii ani. Decizia nr. 50/2025 a Curții Constituționale, publicată în Monitorul Oficial în aprilie 2025, a reconfigurat cadrul de analiză privind termenele de prescripție și efectele acestora în cauzele aflate pe rol.
În baza acestei noi interpretări, ÎCCJ a constatat că termenul general de prescripție era împlinit la momentul soluționării recursului în casație, ceea ce a impus încetarea procesului penal.
Decizia este definitivă și închide, din punct de vedere penal, dosarul „CET Govora” în ceea ce îl privește pe Dan Șova.
După aproape un deceniu de proceduri, condamnări, anulări și rejudecări, cazul se încheie nu printr-o soluție pe fond privind vinovăția sau nevinovăția, ci prin constatarea intervenirii prescripției — un deznodământ care reflectă complexitatea și volatilitatea cadrului juridic în materia răspunderii penale din ultimii ani.
Partajează acest conținut:
