SĂ NU ZICI CĂ NU ȚI-AM SPUS
Câteva sute de militari și civili au fost alături de familia indoliata a Generalului Mihai Corneliu Lungu care a pierdut lupta pentru viață luni, 4 decembrie, în urma unui infarct. Era cel de-al doilea.În urmă cu doi ani, domnia sa a trecut prin momente grele, după pierderea fiicei Sorana, iar în urmă cu 8 ani l-a pierdut pe fiul său Călin.
Întotdeauna eruditului general i-a plăcut să-și amintească de începuturi, d perioada în care era comandant Regiment Mecanizat Beiuș,(1978-1982), considerând unitatea din Beiuș punctul de plecare al carierei sale, fiind mândru de faptul că era considerată o academie, cum îi plăcea să spună. Au fost mulți foști colegi de arme să-l conducă pe ultimul drum: generalul Vasile Creț, colonelul Dan Poinar, fostul șef al Finanțelor Ioan Chivari. Cuvinte pline de sensibilitate au avut foști colegi din Beiuș.
<Sufletul unui OM cu un nume rostit cu respect, general maior MIHAI CORNELIU LUNGU, un om fermecător prin înfățișare, bun din fire, drept prin caracter, a știut să mângâie la durere, să sprijine la necaz pe subalterni s-a ridicat la ceruri. Un distins ofițer, ca mulți alții, care a purtat uniforma Armatei României cu cinste și demnitate, și-a obținut gradele cu aceeași dăruință și întinsă muncă ce i-a caracterizat evoluția ierarhiei militare. O personalitate de frunte a armatei României, s-a impus prin competență, iar darul vorbirii, scrisului, al înaltului concept și al pătrunderii lucrurilor în esența lor, în orice domeniu l-au detașat prin excelența de cavaler. Bunul Dumnezeu să va primească în Oastea Sa!
La despărțire cu regret și durere îi DĂM UN ULTIM ONOR de ADIO domnului general MIHAI CORNELIU LUNGU! Să ne revedem acolo unde Bunul Dumnezeu ne cheamă!
Privirea severă a comandantului, şi ordinul care excludea orice şovăială, i-au călit pe subalterni. Crezul său ostășesc era dat de formula: mai multă transpirație în pregătire, mai puține pierderi în luptă! Da, dumnealui nu a cerut niciodată nimic pentru sine. Trăia pentru performanța colectivă. Şi dacă, în situaţii imposibile, a încercat să supravieţuiască a făcut-o numai pentru că a vrut și dorit să fie folositor Patriei.
Nu vă vom uita niciodată, vă vom ține strâns în inimile noastre și ne vom ruga, din tot sufletul, pentru dumneavoastră. Odihnă veșnică domnule general!>, a spus Bursașiu Tăsică,maistrului militar în rezervă, președintele subfilialei locale a Asociației Naționale Cultul Eroilor „Regina Maria”.
Ceremonia a început la Biserica Militară a Garnizoanei Oradea. De acolo, trupul neînsuflețit a fost condus, pe un afet de tun și cu gardă de onoare, la Cimitirul Municipal.
Drum lin, domnule general!
Partajează acest conținut:
