SĂ NU ZICI CĂ NU ȚI-AM SPUS
Curtea de Apel Oradea a pronunțat ieri, 29 aprilie 2026, decizia definitivă într-un dosar DIICOT de trafic de droguri de mare risc, în care Lorin Ionel Ungur, în vârstă de 46 de ani, fiul fostului prefect de Bihor Ionel Ungur, a obținut o reducere semnificativă a pedepsei, dar nu și suspendarea executării. Instanța de apel i-a redus pedeapsa de la 3 ani, 5 luni și 10 zile închisoare la 1 an, 8 luni și 20 de zile închisoare, însă a stabilit că aceasta trebuie executată în regim de detenție.
În același dosar, Curtea de Apel Oradea a respins ca nefondat apelul formulat de Codrieanu Ioan, menținând, în esență, condamnarea pronunțată de Tribunalul Satu Mare. De asemenea, instanța a respins cererea acestuia de repunere pe rol și l-a obligat la plata sumei de 1.000 de lei cu titlu de cheltuieli judiciare în apel. În privința lui Dume Sandu Marius, procesul penal fusese încetat ca urmare a decesului. Hotărârea Curții de Apel Oradea este definitivă.
De la condamnarea Tribunalului Satu Mare la decizia definitivă a Curții de Apel Oradea
Dosarul a fost judecat în primă instanță de Tribunalul Satu Mare, care i-a condamnat pe Lorin Ionel Ungur și Codrieanu Ioan pentru infracțiuni legate de traficul și deținerea de droguri de mare risc. În cazul lui Ungur, acuzația principală a vizat traficul de droguri de mare risc în formă continuată, în zece acte materiale, la care s-a adăugat infracțiunea de deținere de droguri de mare risc pentru consum propriu. În cazul lui Codrieanu, traficul a fost reținut tot în formă continuată, însă în patru acte materiale, alături de deținerea de droguri de mare risc pentru consum propriu.
Tribunalul Satu Mare a stabilit pentru fiecare dintre cei doi inculpați o pedeapsă de 3 ani și 4 luni închisoare pentru traficul de droguri de mare risc și o pedeapsă de 4 luni închisoare pentru deținerea de droguri de mare risc pentru consum propriu. Prin aplicarea regulilor concursului de infracțiuni, pedeapsa cea mai grea a fost sporită cu o treime din cealaltă pedeapsă, rezultând pentru fiecare o pedeapsă finală de 3 ani, 5 luni și 10 zile închisoare.
Decizia de ieri a Curții de Apel Oradea a schimbat radical doar situația lui Ungur. Instanța de control judiciar a reținut în favoarea sa dispozițiile art. 19 din Legea nr. 682/2002 privind protecția martorilor, ca urmare a unor denunțuri formulate în cursul judecății, și a redus pedepsele componente. În schimb, Curtea nu a considerat că se justifică executarea pedepsei în libertate, sub supraveghere. Așadar, deși pedeapsa a coborât sub pragul de trei ani, soluția finală a rămas una cu executare efectivă.
Ancheta DIICOT: un dosar construit pe cumpărări autorizate și tranzacții repetate
Centrul factual al cauzei îl reprezintă o anchetă DIICOT derulată în anul 2022, în care organele judiciare au folosit investigator și colaborator autorizat pentru documentarea unor tranzacții succesive cu cocaină. Potrivit hotărârii, activitatea atribuită lui Lorin Ionel Ungur s-a întins pe parcursul mai multor luni, din ianuarie până în octombrie 2022, fiind reținute zece episoade de vânzare sau remitere de droguri de mare risc.
Instanța a descris conduita nu ca pe un episod izolat, ci ca pe o activitate repetată, desfășurată „în baza aceleiași rezoluții infracționale”, formulare esențială pentru încadrarea juridică a faptei ca infracțiune continuată. În dreptul penal, forma continuată presupune că mai multe acte materiale, comise la intervale diferite, sunt unite de aceeași hotărâre infracțională. În cazul de față, Curtea a considerat că tranzacțiile succesive cu cocaină au avut această unitate.
Primul reper al anchetei apare în hotărâre sub forma unui proces-verbal de sesizare din oficiu. O persoană denunțătoare a predat organelor de poliție o pungă de tip zip-lock cu pulbere albă, despre care a susținut că fusese cumpărată în ianuarie 2022 și că ar fi cocaină. Raportul de constatare tehnico-științifică a stabilit că proba conținea paracetamol, cafeină, levamisol și cocaină. Această primă probă a deschis, practic, seria de activități autorizate prin care anchetatorii au urmărit să documenteze sursa și mecanismul livrărilor.
Primele tranzacții: pungi zip-lock, sume de 500 de lei și promisiunea unor noi livrări
În februarie 2022, colaboratorul autorizat a cumpărat de la persoana identificată ulterior ca Lorin Ionel Ungur o pungă de tip zip-lock cu pulbere albă, prezentată ca fiind cocaină. Prețul menționat în actele dosarului a fost de 500 de lei, sumă care va reveni constant în episoadele următoare. Proba analizată ulterior a fost identificată ca substanță ce conținea cocaină.
Un episod relevant pentru conturarea caracterului repetitiv al activității a avut loc la 25 februarie 2022, când colaboratorul autorizat a procurat două pungi de tip zip-lock cu substanță albă. Tranzacția s-a desfășurat, potrivit hotărârii, la domiciliul lui Ungur, iar suma remisă a fost de 1.000 de lei. Instanța consemnează că, în acel context, inculpatul i-ar fi transmis colaboratorului că îl poate contacta oricând dorește să mai cumpere cocaină, pentru că sursa sa ar fi adus o cantitate mai mare din străinătate.
Acest detaliu este important nu doar narativ, ci și juridic. Pentru instanță, el a contribuit la imaginea unei conduite disponibile pentru repetarea tranzacțiilor. Nu a fost vorba doar despre o vânzare unică, accidentală, ci despre un comportament care, în interpretarea organelor judiciare, indica acces la o sursă și disponibilitate de aprovizionare. De aceea, în motivare, accentul cade pe succesiunea actelor și pe felul în care fiecare episod confirma posibilitatea reluării tranzacției.
Martie 2022: episodul în care apare legătura cu Codrieanu Ioan
Un moment central al stării de fapt s-a produs la 24 martie 2022. Colaboratorul autorizat s-a întâlnit cu Ungur pentru a cumpăra cocaină, iar acesta i-ar fi cerut suma de 500 de lei în avans, motivând că nu avea droguri asupra sa și că urma să se întâlnească în apropiere cu furnizorul. Colaboratorul i-a remis banii, iar Ungur i-ar fi cerut să îl aștepte aproximativ zece minute.
În acest interval, potrivit hotărârii, investigatorul autorizat, aflat în contact vizual direct, a observat apariția unui autoturism Volkswagen de culoare neagră. La volan se afla o persoană identificată ulterior ca fiind Codrieanu Ioan. Instanța a reținut că între Ungur și Codrieanu a avut loc un schimb discret, după care Codrieanu a plecat, iar Ungur s-a întors către colaborator și i-a remis drogurile. Raportul tehnico-științific a stabilit că proba conținea cocaină.
Acesta este unul dintre episoadele în care Codrieanu este plasat de anchetatori în mecanismul de aprovizionare. În hotărâre, rolul său nu este descris ca fiind acela de vânzător direct către investigator sau colaborator, ci ca persoană de la care Ungur ar fi obținut, în anumite momente, drogurile remise ulterior. Pe această structură factuală s-a construit acuzația privind cele patru acte materiale de trafic reținute în sarcina lui Codrieanu.
Mai 2022: banii în avans, deplasarea la sursă și predarea ulterioară
La 10 mai 2022, mecanismul descris de anchetatori s-a repetat. Colaboratorul autorizat s-a întâlnit cu Ungur, iar acesta s-ar fi oferit să îi vândă cocaină. Din nou, banii ar fi fost ceruți în avans. Ungur ar fi explicat că trebuie să se deplaseze la furnizorul său, care locuia pe strada Nojoridului, pentru a cumpăra o cantitate mai mare, urmând ca după aceea să îl contacteze pe colaborator pentru predarea drogului.
Colaboratorul i-a remis 500 de lei. Ulterior, Ungur l-ar fi anunțat că are drogurile, dar că predarea va avea loc a doua zi, din cauza unor probleme personale. După discuția cu colaboratorul, potrivit hotărârii, acesta s-a deplasat la locuința lui Codrieanu, unde a intrat. În 11 mai, colaboratorul a fost contactat pentru întâlnire, iar Ungur i-a predat o pungă de tip zip-lock cu substanță albă. Proba a fost identificată ca substanță ce conținea cocaină.
Pentru cititorul nefamiliarizat cu dosarele de droguri, aceste detalii pot părea repetitive. În realitate, tocmai repetitivitatea lor a devenit esențială pentru acuzare și pentru instanță. Aceeași sumă, același tip de ambalaj, același tipar al banilor dați în avans și același drum către sursă au fost elementele care au susținut ideea unei activități continue, nu a unei conduite întâmplătoare.
Vara anului 2022: tranzacțiile continuă
La 26 mai 2022, investigatorul și colaboratorul autorizat s-au întâlnit cu Ungur în apropierea Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară. Potrivit hotărârii, acesta le-ar fi spus că are spre vânzare cocaină „de foarte bună calitate” și că prețul este de 500 de lei pe gram, plătibil în avans, deoarece trebuia să meargă la furnizor pentru a cumpăra drogurile. După aproximativ două ore, colaboratorul a fost contactat pentru o nouă întâlnire, întrucât Ungur ar fi avut drogurile asupra sa. Analiza tehnico-științifică a confirmat prezența cocainei în proba predată.
La 21 iunie 2022, investigatorul autorizat a cumpărat de la Ungur o altă pungă de tip zip-lock cu substanță albă, prezentată ca fiind cocaină. Și de această dată, banii ar fi fost primiți înainte, iar inculpatul ar fi explicat că se va întâlni ulterior cu sursa sa. După câteva ore, l-a contactat pe investigator și l-a chemat în apropierea locuinței sale pentru predarea drogurilor. Proba analizată a fost de 0,84 grame substanță ce conținea cocaină.
La 26 iulie 2022, scenariul s-a repetat, dar cu un nou element de legătură cu Codrieanu. Investigatorul autorizat a cumpărat de la Ungur o pungă de tip zip-lock cu substanță albă, prezentată ca fiind cocaină, contra sumei de 500 de lei. Potrivit hotărârii, după remiterea banilor în avans, Codrieanu ar fi fost observat deplasându-se cu mașina și întâlnindu-se cu Ungur, moment în care i-ar fi dat ceva. Ulterior, Ungur l-a chemat pe investigator la un magazin Profi din cartier pentru predarea drogurilor. Proba analizată a conținut cocaină.
Ultimele tranzacții: august și septembrie 2022
Ancheta a continuat și după episoadele din vară. La 11 august 2022, investigatorul autorizat a procurat de la Ungur o pungă de tip zip-lock cu substanță albă, prezentată ca fiind cocaină, contra sumei de 500 de lei. Raportul de constatare tehnico-științifică a stabilit că proba era constituită din 0,73 grame substanță ce conținea cocaină.
Ultimul act material de trafic reținut în sarcina lui Ungur a avut loc la 28 septembrie 2022. De această dată, investigatorul autorizat a procurat două pachețele albe, cu inscripția „ANONYMOUS” și cu un desen reprezentând o mască. Substanța a fost prezentată ca fiind cocaină, iar prețul a fost același, 500 de lei. Raportul tehnico-științific a stabilit că proba era constituită din 1 gram substanță ce conținea cocaină.
În ansamblu, pentru Ungur, Curtea a reținut zece acte materiale de trafic, întinse pe aproape nouă luni. Chiar dacă apărarea a insistat asupra cantităților mici și asupra faptului că drogurile erau preluate de colaboratori sau investigatori, nu de consumatori reali, instanța a considerat relevantă disponibilitatea repetată de a vinde cocaină, drog de mare risc, în schimbul unor sume de bani.
Perchezițiile din 6 octombrie 2022
La 6 octombrie 2022, anchetatorii au efectuat percheziții domiciliare. În cazul lui Ungur, au fost ridicate substanțe și obiecte pe care s-au pus în evidență urme de cocaină, inclusiv o farfurie și un pai. Hotărârea menționează și confiscarea sumei de 5.000 de lei găsite asupra acestuia.
În cazul lui Codrieanu, în urma percheziției au fost ridicate 5 grame de substanță solidă și pulverulentă de culoare albă, ambalată în trei pungi zip-lock, precum și sumele de 400 de euro și 2.300 de lei, alături de trei telefoane mobile. Raportul de constatare tehnico-științifică a stabilit că proba era constituită din 3,39 grame substanță ce conținea cocaină.
Aceste descoperiri au stat la baza acuzațiilor de deținere de droguri de mare risc pentru consum propriu. În paralel, pentru traficul de droguri, elementele centrale au rămas cumpărările autorizate, procesele-verbale întocmite de investigator și colaborator, precum și rapoartele de constatare tehnico-științifică.
Rolul atribuit lui Codrieanu Ioan
În starea de fapt reținută de instanță, Codrieanu Ioan nu apare ca vânzătorul direct către colaboratorul autorizat în toate episoadele, ci ca persoana care ar fi furnizat drogurile lui Ungur în patru dintre tranzacțiile documentate. Curtea a reținut că acesta ar fi vândut, prin intermediul lui Ungur, cocaină în datele de 24 martie, 10 mai, 21 iunie și 26 iulie 2022. Cantitățile efective menționate în hotărâre pentru aceste episoade sunt reduse, dar instanța a insistat asupra caracterului repetat al conduitei.
Apărarea lui Codrieanu a susținut că nu poate fi vorba despre un trafic cu periculozitate ridicată, în condițiile în care cantitățile au fost mici, drogurile nu au ajuns la consumatori reali, iar operațiunile au fost controlate de organele judiciare. Curtea nu a primit însă acest raționament. Judecătorii au apreciat că infracțiunea de trafic de droguri de mare risc nu își pierde gravitatea doar pentru că tranzacțiile sunt documentate prin colaboratori autorizați. În logica instanței, disponibilitatea de a participa repetat la asemenea tranzacții este suficientă pentru a justifica o pedeapsă cu executare.
Procedura recunoașterii învinuirii și efectele ei
Un moment important al procesului s-a produs la termenul din 9 septembrie 2024, când inculpații au solicitat judecarea cauzei în procedura recunoașterii învinuirii. Aceștia au arătat că recunosc faptele reținute în rechizitoriu și au cerut ca judecata să se desfășoare pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale.
Această procedură le-a adus reducerea limitelor de pedeapsă, potrivit art. 396 alin. 10 Cod procedură penală. În același timp, ea a limitat posibilitatea de a contesta ulterior starea de fapt. Această problemă a devenit esențială în apel, când Ungur a încercat să readucă în discuție existența unei presupuse provocări din partea investigatorului sau colaboratorului autorizat.
Curtea de Apel Oradea a respins această abordare, explicând că, odată recunoscută starea de fapt în fața primei instanțe, aceasta nu mai putea fi schimbată în apel prin invocarea unei proceduri neloiale. Instanța nu a făcut, așadar, o analiză amplă pe fond a provocării, ci a tratat problema ca una procesuală: apărarea nu mai putea produce efectul urmărit după recunoașterea acuzațiilor și după ce inculpatul beneficiase de procedura simplificată.
Apelul DIICOT: pedepsele de la fond ar fi fost prea blânde
DIICOT a atacat sentința Tribunalului Satu Mare, considerând că pedepsele aplicate nu reflectă suficient gravitatea faptelor. Parchetul a susținut că vânzările de droguri de mare risc nu au fost sporadice sau izolate, iar aplicarea unor pedepse apropiate de minimul special nu ar sancționa adecvat multitudinea actelor materiale. În cazul lui Codrieanu, DIICOT a invocat și faptul că acesta avea antecedente penale.
Curtea de Apel Oradea nu a majorat însă pedepsele. În cazul lui Ungur, dimpotrivă, a redus pedeapsa ca urmare a aplicării art. 19 din Legea nr. 682/2002. În cazul lui Codrieanu, a menținut pedeapsa stabilită de Tribunalul Satu Mare, apreciind că aceasta este proporțională cu gravitatea faptelor și cu datele personale ale inculpatului.
Reducerea decisivă pentru Ungur: denunțurile și art. 19 din Legea 682/2002
Punctul care a schimbat decisiv situația lui Lorin Ionel Ungur în apel a fost reținerea beneficiului prevăzut de art. 19 din Legea nr. 682/2002 privind protecția martorilor. Potrivit hotărârii, DIICOT a depus la dosar un referat din care rezulta că Ungur formulase denunțuri și contribuise la identificarea ori tragerea la răspundere penală a altor persoane.
Curtea a făcut însă o distincție juridică importantă. Denunțurile nu au fost valorificate în temeiul art. 15 din Legea nr. 143/2000, deoarece fuseseră formulate după finalizarea urmăririi penale în acest dosar. Ele au fost valorificate în temeiul art. 19 din Legea 682/2002, aplicabil în condițiile în care denunțurile au fost făcute în cursul judecății.
Efectul a fost reducerea la jumătate a limitelor de pedeapsă, peste care s-a suprapus reducerea de o treime pentru procedura recunoașterii învinuirii. Astfel, pedeapsa pentru traficul de droguri de mare risc a fost redusă de la 3 ani și 4 luni la 1 an și 8 luni, iar pedeapsa pentru deținere în vederea consumului propriu a fost redusă de la 4 luni la 2 luni. Prin aplicarea regulilor concursului de infracțiuni, Curtea a stabilit pedeapsa finală de 1 an, 8 luni și 20 de zile închisoare.
De ce nu a primit suspendare, deși pedeapsa a coborât sub trei ani
Una dintre întrebările firești ridicate de decizie este de ce Ungur nu a beneficiat de suspendarea executării sub supraveghere, în condițiile în care pedeapsa finală a coborât sub pragul de trei ani. Răspunsul Curții ține de individualizarea judiciară a pedepsei.
Instanța a ținut cont de elementele favorabile: recunoașterea faptelor, lipsa antecedentelor penale, nivelul de educație, vârsta și cantitățile relativ reduse de droguri. Totuși, a considerat că acestea nu sunt suficiente pentru o soluție neprivativă de libertate. În defavoarea inculpatului au cântărit numărul mare de acte materiale, durata activității infracționale, natura drogului, respectiv cocaina, și scopul obținerii unor venituri ilicite.
Curtea a subliniat că pedeapsa trebuie să urmărească nu doar sancționarea inculpatului, ci și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni. În această logică, instanța a considerat că executarea efectivă este necesară pentru atingerea scopului pedepsei, chiar dacă durata acesteia a fost substanțial redusă.
Codrieanu Ioan: apel respins și pedeapsă menținută
Pentru Codrieanu Ioan, decizia Curții de Apel Oradea a fost nefavorabilă. Acesta ceruse reținerea unei circumstanțe atenuante judiciare, reducerea pedepsei sub trei ani și suspendarea executării sub supraveghere. Apărarea a invocat cantitățile mici, faptul că drogurile nu au ajuns la consumatori reali, recunoașterea faptelor, integrarea socială și existența unui copil minor în întreținere.
Curtea a respins aceste argumente. Instanța a reținut că circumstanțele atenuante judiciare nu se aplică automat și că, în acest caz, împrejurările invocate nu reduc suficient gravitatea faptelor. Judecătorii au pus accent pe repetitivitatea tranzacțiilor, pe natura drogului și pe faptul că inculpatul nu se afla la primul contact cu legea penală.
De asemenea, Curtea a respins cererea de repunere pe rol formulată de Codrieanu după închiderea dezbaterilor. Instanța a arătat că nu se justifică efectuarea repetată de adrese către DIICOT și a amintit că beneficiul art. 19 din Legea 682/2002 poate fi valorificat într-o singură cauză, iar dacă un eventual denunț al acestuia va produce efecte, acestea vor trebui analizate într-un alt dosar pendinte.
Dume Sandu Marius: proces încetat ca urmare a decesului
Al treilea inculpat din dosar, Dume Sandu Marius, fusese trimis în judecată pentru deținere de droguri de mare risc pentru consum propriu. În privința sa, instanța de fond a dispus încetarea procesului penal ca urmare a decesului, în temeiul art. 16 alin. 1 lit. f Cod procedură penală. Totuși, au fost menținute dispozițiile privind confiscarea unor sume ridicate de la acesta, respectiv 100 de euro și 650 de lei, precum și sechestrul asigurător instituit asupra acestora.
Partajează acest conținut:
