La sfârșitul anului 2025, Parchetul European (EPPO) ajunsese la un volum record de activitate: 3.602 investigații în curs, cu un prejudiciu total estimat la 67,27 miliarde de euro pentru bugetul Uniunii Europene și pentru bugetele statelor membre.

Instituția a deschis în decursul anului 2.030 de cazuri noi, cu 35% mai multe decât în 2024, iar valoarea daunelor estimate aproape că s-a triplat comparativ cu anul precedent, când se situa la 24,8 miliarde de euro. Datele, publicate în raportul anual al instituției, conturează imaginea unei criminalități economice tot mai sofisticate și mai profitabile, dar și a unei structuri europene de urmărire penală care își consolidează rapid eficiența.

De ce este 2025 un an de cotitură

Dincolo de cifrele spectaculoase, anul 2025 marchează o schimbare structurală în peisajul fraudei la nivel european. Dacă în anii anteriori atenția publică era concentrată mai ales asupra deturnării fondurilor europene, raportul arată că adevărata „industrie” infracțională se dezvoltă în zona fraudelor privind veniturile Uniunii, în special în materie de TVA și taxe vamale.

Aceste mecanisme, dificil de detectat dintr-o perspectivă strict națională, generează pierderi masive și implică rețele de criminalitate organizată care operează transfrontalier, folosind comerțul cu bunuri legale drept paravan pentru scheme ilegale complexe. În contextul plăților accelerate din Mecanismul de Redresare și Reziliență, miza devine una strategică: protejarea intereselor financiare ale UE într-o perioadă de investiții istorice.

Explozia prejudiciilor: unde se pierd cei mai mulți bani

Din totalul de 3.602 investigații active, 981 privesc fraude în materie de venituri, în special TVA și taxe vamale, însă aceste dosare concentrează 45,01 miliarde de euro, adică 67% din prejudiciul total estimat. Disproporția este semnificativă: doar puțin peste un sfert dintre cazuri produc două treimi din pagube.

Potrivit EPPO, acest fenomen reflectă transformarea criminalității organizate, care migrează dinspre activitățile clasice, trafic de droguri, arme sau mărfuri contrafăcute, către exploatarea lacunelor fiscale și comerciale din piața unică europeană.

Raportul menționează un nivel „alarmant” al fraudelor legate de importul și comercializarea de bunuri provenite din afara Uniunii Europene, cu implicarea unor rețele infracționale de mari dimensiuni, inclusiv cu influență din afara spațiului comunitar. Profiturile ridicate și riscurile percepute ca fiind relativ reduse fac din aceste scheme o alternativă atractivă pentru grupările organizate.

„Cu 981 de cazuri de fraudă în materie de TVA și de fraudă vamală în curs, în valoare de 45 miliarde EUR, ne confruntăm cu o industrie infracțională care a fost ignorată sau tolerată mult prea mult timp”, a declarat procurorul-șef european, Laura Codruța Kövesi. Ea a subliniat că impactul acestor fraude nu este doar financiar, ci și unul care ține de securitatea economică a Uniunii.

Frauda cu fonduri europene: numeroasă, dar proporțional mai puțin costisitoare

În paralel, 2.450 de investigații, reprezentând 68% din total, vizează fraude privind cheltuielile, adică utilizarea nelegală a subvențiilor, granturilor și altor forme de finanțare europeană. Deși numeric aceste cazuri sunt majoritare, prejudiciul estimat este de 18,67 miliarde de euro, adică aproximativ 27% din total.

O zonă sensibilă rămâne Mecanismul de Redresare și Reziliență (MRR), pilonul financiar al planului NextGenerationEU.

În 2025 erau active 512 cazuri provenite din acest instrument, o creștere de 66,7% față de anul precedent. Având în vedere volumul ridicat al plăților programate până în decembrie 2026, EPPO avertizează că riscul de fraudă și corupție rămâne semnificativ. Practic, fondurile menite să accelereze redresarea economică post-pandemie devin, simultan, o țintă pentru rețelele infracționale.

Activitatea judiciară: eficiență și presiune crescută

Dincolo de numărul mare de anchete, activitatea judiciară a EPPO indică o consolidare a capacității instituționale. În 2025 au fost depuse 275 de rechizitorii, cu 34% mai multe decât în 2024, iar 1.438 de persoane au fost puse sub acuzare. Rata condamnărilor în cazurile finalizate se apropie de 95%, un indicator care sugerează soliditatea probatoriului și cooperarea eficientă cu instanțele naționale.

Judecătorii au emis ordine de înghețare a activelor în valoare de 1,13 miliarde de euro, iar valoarea efectiv înghețată în cursul anului s-a ridicat la 288,93 milioane de euro. Aceste măsuri sunt esențiale pentru recuperarea prejudiciilor și pentru descurajarea infractorilor, într-un domeniu în care viteza transferurilor financiare poate face diferența dintre recuperarea și pierderea definitivă a fondurilor.

Mai multe sesizări, mai multă încredere

În 2025, EPPO a primit și procesat 6.966 de rapoarte privind infracțiuni, o creștere de 6% față de anul anterior. Majoritatea sesizărilor au provenit din partea cetățenilor și a entităților private, 4.629, în timp ce 2.107 au venit de la autoritățile naționale. Numărul raportărilor din partea instituțiilor și agențiilor UE rămâne relativ scăzut, la 143.

Instituția interpretează această evoluție ca pe un semn al creșterii nivelului de conștientizare publică și al încrederii sporite în mecanismele europene de combatere a fraudei. Cu alte cuvinte, cetățenii și operatorii economici sunt tot mai dispuși să semnaleze neregulile, ceea ce consolidează rolul EPPO ca actor central în protejarea intereselor financiare ale Uniunii.

Nouă față a criminalității economice europene

Raportul pentru 2025 arată că Uniunea Europeană se confruntă cu o transformare profundă a criminalității economice. Fraudele sofisticate în materie de TVA și taxe vamale au devenit sursa principală a pierderilor, eclipsând, ca impact financiar, deturnările clasice de fonduri europene. În același timp, investițiile masive prin MRR și alte instrumente financiare amplifică presiunea asupra mecanismelor de control.

La final de mandat, Laura Codruța Kövesi a transmis un mesaj despre independența și misiunea instituției, afirmând că justiția europeană trebuie să fie „în serviciul cetățenilor” și că legea trebuie aplicată egal pentru toți.

Într-un context geopolitic și economic marcat de incertitudini, cifrele din 2025 arată nu doar amploarea fraudei, ci și maturizarea unei instituții europene care încearcă să țină pasul cu o criminalitate din ce în ce mai globalizată și adaptabilă.

CLICK AICI PENTRU RAPORTUL EPPO_Annual_Report_2025_en