Drept la replică al Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor

Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor a solicitat, luni, BihorJust publicarea unui drept la replică în urma publicării, în data de 15 noiembrie, a materialului „Anchetă ilegală realizată de DGA Bihor în cazul unui polițist de frontieră acuzat de luare de mită”. În cadrul comunicatului remis BihorJust sunt invocate mai multe argumente pentru care unitatea de parchet respinge afirmația din articol potrivit căreia în dosarul invocat în material s-ar fi produs o “anchetă ilegală realizată de DGA Bihor”. Redăm în continuare textul comunicatului Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor:

”Structura de comunicare publică din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor, prin purtătorul de cuvânt, prim procuror adjunct Naghiu Dida Adina, este împuternicită să aducă la cunoștința mass-media următoarele:

Ca urmare a articolului cu titlul „Anchetă ilegală realizată de DGA Bihor în cazul unui polițist de frontieră acuzat de luare de mită”, publicat la data de 15.11.2020, pe website-ul www.bihorjust.ro, în care se aduc o serie de acuzații la adresa activității organelor de poliție judiciară ale Direcției Generale Anticorupție – Serviciul Județean Anticorupție Bihor, într-un dosar de cercetare penală numărul 646/P/2017, al Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor, respingem categoric afirmația din articol conform căreia în dosarul respectiv s-ar fi produs o “anchetă ilegală realizată de DGA Bihor”, prin prisma următoarelor argumente:

În conformitate cu prevederile art. 56 alin. (3) litera b) din Codul de Procedură Penală,  urmărirea penală se efectuează, în mod obligatoriu, de către procuror: în cazul infracţiunilor prevăzute la art. 188-191, art. 257, 277, art. 279-283 şi art. 289-294 din Codul penal. Ca atare, urmărirea penală este efectuată de către procuror în mod obligatoriu și în cazul infracțiunilor de luare de mită (art. 289 Cod Penal), dare de mită (art. 290 Cod penal), trafic de influență (art.291 Cod Penal) și cumpărare de influență (art.292 Cod Penal);

Cercetarea infracțiunilor de corupție este în competența materială exclusivă a procurorului desemnat a instrumenta cazul, astfel că activitățile efectuate de către organele de poliție judiciară se efectuează ca urmare a dispozițiilor exprese ale procurorului de caz. În plus, indiferent de natura cauzei, măsurile investigative prevăzute de art. 148 și art. 150 Cod de procedură penală sunt în competența funcțională exclusivă a procurorului, însemnând că acestea se dispun, în mod obligatoriu, doar de către procuror.

În temeiul celor menționate, pentru realizarea probatoriului în dosarul de corupție la care s-a făcut referire, procurorul de caz a delegat poliția judiciară specializată din cadrul D.G.A. să efectueze acte de urmărire penală. Delegarea poliției judiciare din cadrul D.G.A. s-a realizat în baza Ordonanțelor de delegare emise în baza art. 324 alin. (3) Cod de Procedură Penală. Astfel, lucrătorii de poliție judiciară din cadrul D.G.A. au desfășurat doar acele activități procedurale expres și limitativ prevăzute în cuprinsul ordonanțelor de delegare emise în cauză.

Toate actele de procedură penală au fost efectuate întocmai și în deplină legalitate, potrivit delegărilor primite din partea procurorului de caz, nefiind atributul poliției judiciare să verifice dacă în cazul efectuării uneia dintre activitățile dispuse, procurorul de caz a dispus sau nu măsuri de autorizare specifice;

De altfel, se poate observa că prin încheierile dispuse, în prima fază, de către judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Bihor și, ulterior, de către completul de cameră preliminară din cadrul Curții de Apel Oradea s-a constatat că Ministerul Public, prin procurorul de caz, nu a respectat dispozițiile legale referitoare la administrarea mijloacelor de probă în cauză, omițând să desemneze în calitate de colaborator pe denunțătorul din cauză, să autorizeze activitatea acestuia, respectiv să stabilească limitele în care investigatorul urma să acționeze;

În consecinţă, considerăm că se aduc prejudicii grave de imagine celor doi ofițeri de poliție judiciară din cadrul Serviciului Județean Anticorupție Bihor ale căror fotografii și nume au fost publicate, respectiv comisar-șef de poliție Alexandru Nuțiu și comisar șef de poliție Răzvan Vesa, despre care s-a afirmat că, prin această decizie a Tribunalului Bihor ar fi  “primit o lovitură puternică”, acreditând astfel, în mod nereal și injust, ideea că se fac răspunzători de săvârșirea unei fapte ilegale.

În acest sens, în temeiul dreptului la replică, vă solicităm să publicați acest răspuns pe website-ul www.bihorjust.ro, respectând aceleași criterii de vizibilitate ca și ale articolului la care facem trimitere în conținut.

Prim procuror adjunct

Naghiu Dida Adina”

DOCUMENT – Dreptul la replică înaintat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor:

Mențiune BihorJust: În următoarele zile BihorJust va publica actele din dosar din care rezultă încălcări ale dispozițiilor legale în timpul anchetei.