Două asociații ale magistrațiilor cer DESFIINȚAREA SIIJ după concluziile avocatului general al CJUE

Forumul Judecătorilor din România și Asociația Inițiativa pentru Justiție au reacționat în urma concluziilor avocatului general al Curții de Justiție a Uniunii Europene. Cele două asociații ale magistraților au făcut o listă cu 10 propuneri de reforme în justiție, pentru alinierea legislației naționale cerințelor minimale ale dreptului Uniunii Europene privind statul de drept.

Avocatul general al Curții de Justiție a Uniunii Europene, Michal Bobek, a prezentat, miercuri, concluziile în legătură cu primele șase cauze aduse în atenția CJUE referitoare la mai multe modificări ale Legilor Justiției din România. Printre altele, Bobek a susținut că reglementarea Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție ”nu oferă garanții suficiente pentru a înlătura orice risc de influență politică asupra funcționării și a compunerii sale”.

Avocatul general al CJUE s-a referit și la numirea interimară a unui șef al Inspecției Judiciare: ”acest sistem este susceptibil să dea naștere unor îndoieli cu privire la interesul guvernului român de a numi o anumită persoană în fruntea organului însărcinat cu efectuarea cercetărilor disciplinare împotriva magistraților”.

Într-o reacție la concluziile lui Michal Bobek, Forumul Judecătorilor și Asociația Inițiativa pentru Justiție au prezentat 10 propuneri pentru reformarea justiției. Acestea sunt:

1. Desființarea imediată și necondiționată a secției de parchet separate, creată pentru investigarea infracțiunilor comise de judecători și procurori;

2. Abrogarea limitărilor cu privire la libertatea de exprimare, materializate în obligația de abținere a magistraților de la „manifestarea sau exprimarea defăimătoare în raport cu celelalte puteri ale statului”;

3. Revizuirea normelor privind răspunderea materială a magistraților, cât timp acestea ignoră independența justiției;

4. Revizuirea sistemului de numire și revocare a procurorilor-șefi și limitarea rolul ministrului justiției în aceste proceduri, simultan cu creșterea atribuțiilor Consiliului Superior al Magistraturii;

5. Renunțarea la dispozițiile care prevăd dublarea perioadei de pregătire în cadrul Institutului Național al Magistraturii;

6. Reinstaurarea meritocrației în magistratură. Reglementarea unor examene meritocratice de promovare, inclusiv și mai ales la Înalta Curte de Casație și Justiție;

7. Respectarea rolului și a atribuțiilor stabilite de Constituție pentru Consiliul Superior al Magistraturii, ca organism colegial, prin înlăturarea transferării arbitrare a unor atribuții ale Plenului către secții sau către anumiți judecători, în funcție de gradul profesional deținut, de natură a deturna funcționarea colegială; revizuirea dispozițiilor privind revocarea membrilor CSM, în sensul unei proceduri flexibile și accesibile;

8. Reorganizarea Inspecției Judiciare, prin reconsiderarea rolului și a atribuțiilor inspectorului-șef; reglementarea unor examene meritocratice pentru funcțiile de conducere din cadrul Inspecției Judiciare; abrogarea OUG nr.77/2018;

9. Abrogarea dispozițiilor nou introduse de natură a încărca nejustificat volumul de muncă al instanțelor și parchetelor (spre exemplu, completurile de apeluri în trei judecători);

10. Adoptarea autonomiei bugetare a magistraturii, conform recomandărilor Comisiei de la Veneția.