Disjungerea în faza camerei preliminare

Material realizat de Ovidiu Kalman Mureșan Silaghi – avocat partener Societatea civilă de avocați Mureșan-Silaghi

Dispozițiile art. 46 Cod procedură penală prevăd că ”pentru motive temeinice privind mai buna desfășurării a judecății, instanța poate dispune disjungerea acesteia cu privire la unii dintre inculpați sau la unele dintre infracțiuni”.

Astfel, în practică s-a pus deseori problema disjungerii în faza camerei preliminare, dacă dispozițiile art. 46 Cod procedură sunt aplicabile și în ce măsură în această etapă a procesului penal.

Relevanța practică rezidă și prin prisma faptului că, în cazul în care ar fi posibilă o disjungerea în faza camerei preliminare, s-ar putea susține că este posibilă și adoptarea unor soluții diferite cu privire la faptele sau persoanele cu care a fost sesizată instanța, adică ar fi posibilă dispunerea începerii judecății cu privire la unele fapte sau cu privire la unele fapte sau unii inculpați și disjungerea și restituirea cauzei cu privire la alte fapte sau alți inculpați (Cereri și excepții de cameră preliminară / Cristinel Ghigheci – București: Editura Hamangiu, 2017 , pag. 32-33.)

În practica judiciară, într-o cauză, inculpatul a solicitat, în cameră preliminară, disjungerea cauzei, întrucât actele materiale reținute în sarcina sa se referă la activitățile profesionale ale cabinetului de avocat și nu au nicio legătură de cauzalitate sau de conexitate cu faptele reținute în sarcina celorlalți inculpați. Judecătorul de cameră preliminară a reținut că procedura de cameră preliminară are ca obiect verificarea legalității sesizării instanței, precum și verificarea legalității administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală, astfel încât solicitarea inculpatului nu poate fi analizată în cadrul acestei proceduri.(Î.C.C.J, s.pen.,înch. JCP nr. 200 din 16.02.2016)

Într-o altă cauză, analizând cererea unui inculpat de disjungere a cauzei, judecătorul de cameră preliminară a reținut că obiectul procedurii de cameră preliminară îl constituie verificarea competenței și legalității administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală. Camera preliminară reprezintă o fază separată a procesului penal, distinctă de urmărirea penală și de judecată. Funcția de verificare a legalității trimiterii în judecată apare ca o instituție sui generis, de sine stătătoare. Judecătorul de cameră preliminară nu face acte de urmărire penală, dar nici nu judecă. În cadrul procedurii de cameră preliminară se efectuează un control de legalitate a posteriori atât a actului de trimitere în judecată, cât și a probelor pe care se bazează acesta, astfel încât întreaga faza de urmărire penală să fie examinată și cercetată, iar actele procesuale, procedurale, probele sau procedeele probatorii efectuate sau obținute prin încălcarea echitabilității procedurilor să fie eliminate. Prin urmare, cu privire la solicitarea de disjungere a cauzei în privința inculpatului G.N., s-a reținut că aceasta nu poate fi analizată în cadrul acestei proceduri care, așa cum s-a arătat, are ca și obiect verificarea, după trimiterea în judecată, a legalității sesizării instanței, precum și verificarea legalității administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală, prin urmare, fiind inadmisibil în această procedură ca judecătorul de cameră preliminară să dispună cu privire la disjungere, care ține de buna desfășurare a judecății. (C.A. Brașov, s. pen. , înch. JCP din 07.11.2016).

În jurisprudența judecătorului de cameră preliminară din cadrul instanței supreme, s-a dispus într-o cauză,  în care aceasta a fost sesizată printr-un rechizitoriu ce privea doi inculpați, disjungerea și declinarea cauzei în favoarea Tribunalului Brașov cu privire la unul dintre aceștia și începerea judecății cu privire la cel de-al doilea inculpat.(Î.C.C.J., s. pen., înch. JCP nr. 1050 din 28.11.2016 )

Apreciem că această din urmă soluție adoptată de instanța supremă constituie un reper important în ceea ce privește interpretarea dispozițiilor art. 46 Cod procedură penală și art 43-45 Cod procedură penală, respectiv dijungerea/reunirea cauzelor în etapa camerei preliminare.

CITIȚI de același autor: Radar tip pistol | Vicii tehnice de utilizare | Repartizarea aleatorie a dosarelor – nulitate absolută – art. 281 alin. 1 lit. a C.p.p | Recunoașterea învinuirii în procedura simplificată. Se pot administra probe pe latura civilă?