Deputat condamnat cu suspendare pentru conducere sub influența alcoolului

Condamnarea definitivă a deputatului Andrei Csillag, ales în Parlament pe listele Partidului Oamenilor Tineri — POT și afiliat ulterior grupului parlamentar „Uniți pentru România”, a ajuns oficial în atenția conducerii Camerei Deputaților.

Biroul Permanent a fost informat, marți, 26 mai 2026, că parlamentarul a fost condamnat definitiv la opt luni de închisoare, cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, pentru infracțiunea de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe. 

Cazul are o dublă încărcătură publică. Pe de o parte, este vorba despre o condamnare penală definitivă a unui ales aflat în funcție, într-un dosar legat de siguranța rutieră. Pe de altă parte, episodul intervine pe fondul unui traseu politic deja complicat al lui Andrei Csillag, marcat de desprinderea de partidul pe listele căruia a intrat în Parlament și de asocierea cu o nouă construcție politică.

O hotărâre definitivă și efectele ei imediate

Potrivit documentului transmis Biroului Permanent al Camerei Deputaților, sentința pronunțată în cazul lui Andrei Csillag de Înalta Curte de Casație și Justiție a rămas definitivă prin neapelare la data de 12 mai 2026.

Deputatul a fost condamnat la opt luni de închisoare, însă instanța a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, stabilind un termen de supraveghere de doi ani. 

Această formulare este importantă din punct de vedere juridic. Condamnarea există și este definitivă, dar pedeapsa nu se execută în regim de detenție atât timp cât persoana condamnată respectă obligațiile impuse de instanță. În dreptul penal român, suspendarea executării pedepsei sub supraveghere este o modalitate de individualizare a executării pedepsei, aplicabilă atunci când instanța apreciază că scopul pedepsei poate fi atins fără încarcerare, dar cu monitorizarea conduitei condamnatului pentru o perioadă determinată. Codul penal prevede că instanța poate dispune această soluție, între altele, pentru pedepse cu închisoarea de cel mult trei ani, iar termenul de supraveghere este cuprins între doi și patru ani. 

În cazul deputatului Csillag, termenul ales de instanță este cel minim prevăzut de lege: doi ani. În această perioadă, el trebuie să respecte măsurile de supraveghere și obligațiile stabilite prin hotărâre.

Dacă aceste obligații sunt încălcate cu rea-credință sau dacă intervine o nouă condamnare în condițiile prevăzute de lege, suspendarea poate fi revocată, iar pedeapsa poate ajunge să fie executată efectiv. Codul penal prevede expres posibilitatea revocării suspendării în cazul nerespectării măsurilor ori al săvârșirii unei noi infracțiuni în termenul de supraveghere. 

Ce trebuie să facă deputatul în perioada de supraveghere

Hotărârea definitivă nu se rezumă la condamnarea de opt luni cu suspendare. Instanța a stabilit și un set de obligații concrete.

Andrei Csillag trebuie să se prezinte la Serviciul de Probațiune Iași la datele fixate, să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa, să anunțe în prealabil schimbarea locului de muncă și să comunice informații și documente care permit verificarea mijloacelor sale de existență.

Aceste obligații sunt specifice regimului de supraveghere și urmăresc controlul conduitei persoanei condamnate în afara penitenciarului. 

Instanța i-a mai impus deputatului să frecventeze un program de reintegrare socială, derulat de serviciul de probațiune sau organizat în colaborare cu instituții din comunitate. În plus, pe durata termenului de supraveghere, acesta trebuie să presteze 60 de zile de muncă neremunerată în folosul comunității. 

Separat de pedeapsa principală, judecătorii au stabilit și o pedeapsă complementară: interzicerea dreptului de a conduce autoturisme timp de un an, calculat de la data rămânerii definitive a hotărârii. În cazul condamnărilor cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, Codul penal prevede că executarea pedepsei complementare începe de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare. 

Fapta pentru care a fost condamnat

Dosarul vizează infracțiunea de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe. În dreptul penal român, articolul 336 din Codul penal sancționează conducerea pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea impune deținerea permisului de conducere de către o persoană care are o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge. Pedeapsa prevăzută de lege este închisoarea de la unu la cinci ani sau amenda. 

În spațiul public, Andrei Csillag a relatat anterior propria versiune asupra incidentului. Într-o postare el a afirmat că în seara de 13 iulie 2025 a consumat alcool și a ales să nu conducă, folosind un serviciu de transport. A doua zi, pe 14 iulie 2025, după o perioadă de odihnă pe care ulterior a descris-o drept insuficientă, a fost oprit în trafic și testat, rezultatul indicând 0,45 mg/l alcool pur în aerul expirat. 

Valoarea indicată de aparatul etilotest, exprimată în miligrame pe litru alcool pur în aerul expirat, este un reper folosit în procedurile rutiere și poate conduce la deschiderea unui dosar penal și la prelevarea probelor biologice.

Infracțiunea prevăzută de Codul penal se raportează însă, în formularea legală, la îmbibația alcoolică exprimată în grame pe litru alcool pur în sânge.

De aceea, într-un articol juridic riguros, formularea corectă nu este că persoana a fost condamnată exclusiv pentru valoarea indicată de etilotest, ci pentru infracțiunea constatată și reținută de instanță potrivit probelor dosarului, în baza normelor penale aplicabile.

Deputatul a respins, în explicațiile sale publice, etichetele potrivit cărora ar fi condus „rupt de beat” și a susținut că asemenea formulări au fost folosite politic. Indiferent de disputa de imagine, hotărârea definitivă a instanței stabilește existența răspunderii penale, iar obligațiile impuse arată că fapta a depășit nivelul unei simple contravenții rutiere.

Traseul politic: ales pe listele POT, apoi desprins de partid

Andrei Csillag a fost ales deputat în circumscripția Bistrița-Năsăud, pe listele Partidului Oamenilor Tineri. Ulterior, el s-a desprins de formațiune împreună cu mai mulți parlamentari. Presa a relatat că deputații Dumitrița Albu, Lucian Andrușcă, Andrei Csillag, Călin Groza, Gheorghe Pîclișan și Aurora Simu au demisionat din grupul parlamentar POT și din partid, episod care a provocat o reacție dură din partea conducerii formațiunii. 

Anamaria Gavrilă, lidera POT, a prezentat plecările drept o trădare a alegătorilor care au acordat votul listei partidului. „Cei care au fugit nu ne-au trădat pe noi. I-au trădat pe românii care au avut încredere în ei”, a transmis aceasta la momentul rupturii politice, potrivit informațiilor publice apărute după demisii.

Ulterior, Csillag a fost asociat cu proiectul politic UNIT, iar în Camera Deputaților figurează în grupul „Uniți pentru România”.