De ce sunt unii judecători din România inconsecvenți? Speță de la Tribunalul Cluj

Material realizat de Răzvan Doseanu, avocat Oradea – Societatea de avocați ”DOSEANU&ASOCIAȚII”

O experiență recentă de la Tribunalul Cluj m-a determinat să scriu câteva rânduri despre lipsa de consecvență a unor magistrați judecători. Argumentele pentru care un judecător își schimbă fundamental propria opinie juridică și propria soluție nu le-am identificat încă.

În cursul lunii august 2021 am participat la Tribunalul Cluj la verificarea din oficiu a măsurii preventive a arestului față de un client pe care îl asistam. Dosarul se afla în faza de cameră preliminară. După ce am susținut pledoaria a venit și soluția, respectiv judecătorul care a verificat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive a dispus înlocuirea acestei măsuri cu o măsură preventivă tot privativă de libertate, însă mai ușoară, respectiv arestul la domiciliu, apreciind că temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestului preventiv s-au schimbat.

În cursul lunii septembrie 2021, am participat din nou la același Tribunal Cluj, în fața aceluiași judecător, la verificarea din nou a măsurii arestului preventiv. Fiind vorba de aceeași cauză, același inculpat, același judecător care la verificarea anterioară a măsurii preventive în urmă cu aproximativ 30 de zile apreciase că se impune înlocuirea arestului preventiv cu măsura arestului la domiciliu, am susținut din nou pledoaria, solicitând să se dispună înlocuirea măsurii arestului preventiv cu măsura arestului la domiciliu. Pe lângă argumentele susținute în luna august 2021, am adăugat și faptul că inculpatul a mai petrecut aproape 30 de zile în stare de arest preventiv.

Când apare soluția rămân stupefiat. Același judecător care în urmă cu aproximativ 30 de zile apreciase că temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestului preventiv s-au schimbat și a dispus înlocuirea măsurii arestului preventiv cu măsura arestului la domiciliu, se răzgândise și, față de luna august, ajunsese la concluzia că acum, în luna septembrie, de fapt temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive nu s-au mai schimbat, ci, din contră, ele sunt aceleași cu cele de la luarea măsurii arestului preventiv, astfel că a dispus prelungirea măsurii arestului preventiv.

Conform art. 124 din Constituția României, ” Judecătorii sunt independenți și se supun numai legii”. Asta înseamnă că judecătorii sunt independenți față de alte organe ale statului și chiar față de organele lor ierarhic superioare, fiind supuși numai legii. Atât aprecierea stării de fapt, cât și opțiunea privind modul de aplicare a legii în fiecare caz concret sunt expresia raționamentului juridic al judecătorului, pe care acesta trebuie să și-l formeze fără niciun fel de influență sau ingerință exterioară.

Se pare că împrejurarea că încheierea judecătorului de la Tribunalul Cluj din luna august 2021 prin care a dispus înlocuirea măsurii arestului preventiv cu măsura arestului la domiciliu a fost desființată de Curtea de Apel Cluj, l-a făcut pe același magistrat să aibă un alt raționament juridic și să dispună o altă soluție, total diferită față de cea adoptată în urmă cu circa 30 de zile.

Interesante sunt considerentele încheierii penale din  septembrie 2021 a Tribunalului Cluj, respectiv: ”Același complet de judecată în cameră preliminară, la data de … august 2021, a apreciat că măsura arestului la domiciliu este oportună și justificată în cauză, însă instanța de control judiciar a apreciat că nu este întemeiată respectiva soluție pronunțată la fond. Problema nu se pune sub aspectul consecvenței sau nu a deciziei judecătorului de cameră preliminară chemat să analizeze temeinicia și legalitatea măsurilor preventive. Analiza trebuie să se centreze pe existența sau nu a temeiurilor avute în vedere la luarea măsuri preventive; astfel, în speța de față acestea nu s-au schimbat, ci se mențin în continuare. De la momentul arestării inculpaților (mai 2021) și până la momentul pronunțării prezentei încheieri, în cauză nu au fost efectuate acte din care să rezulte că situația acestora, astfel cum a fost analizată de judecătorul care a dispus arestarea lor, să conducă la schimbarea temeiurilor care au dus la luarea acestei măsuri”.