CSM – Secția pentru procurori a transmis Ministerului Justiției și Parlamentului propunerile de reformă a legilor justiției și a procedurii penale

Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii informează publicul că, în urma consultării adunărilor generale ale procurorilor privind necesitatea modificării legislației penale și procesual penale, precum și a legilor justiției -demers anunțat prin comunicatul din 16 decembrie 2025- materialul de sinteză rezultat din centralizarea propunerilor formulate în unitățile de parchet a fost transmis astăzi către Ministerul Justiției și către comisiile juridice ale Camerei Deputaților și Senatului, pentru a aprecia asupra oportunității inițierii unor modificări legislative în sensul celor propuse.

Sinteza propunerilor transmise Parlamentului de către Secția de procurori a CSM poate fi consultată  aici.

De asemenea, documentul a fost transmis Comitetului pentru analiza și revizuirea legislației în domeniul justiției.

Potrivit concluziilor consultării, adunările generale ale procurorilor au apreciat în unanimitate că sunt necesare intervenții legislative pentru:

• îmbunătățirea organizării și funcționării sistemului judiciar, prin corectarea unor disfuncționalități generate de modificările legislative operate în perioada 2018–2022;

• creșterea eficienței urmăririi penale și a judecății în cauzele penale, astfel încât soluționarea dosarelor să se realizeze într-un termen rezonabil.

I. Propuneri privind legile justiției (organizare și funcționare)

În această componentă, Secția pentru procurori evidențiază, între altele:

1. Reconfigurarea procedurii de numire a procurorului general și a conducerii DNA/DIICOT, în sensul consolidării stabilității și independenței, inclusiv prin mandate mai lungi și unice și prin întărirea rolului Secției pentru procurori în procedură (de exemplu, printr-un aviz cu efect decizional).

2. Clarificarea competenței de investigare a faptelor de corupție comise de magistrați, în vederea creșterii eficienței și a încrederii publice, inclusiv prin revenirea la soluții instituționale specializate pentru combaterea corupției la nivel înalt.

3. Promovarea magistraților prin criterii obiective, cu accent pe examen scris (cunoștințe teoretice și spețe practice), ca mecanism principal de selecție, pentru reducerea subiectivismului și consolidarea pregătirii profesionale continue.

4. Reechilibrarea componenței colegiilor de conducere, astfel încât decizia administrativă să fie una efectiv colegială și reprezentativă, nu concentrată excesiv în zona funcțiilor de conducere.

5. Introducerea concursurilor/examenelor și a proiectelor de management pentru anumite funcții de conducere (adjuncți, prim-procurori adjuncți etc.), pentru transparență și predictibilitate.

6. Regândirea delegării/detașării, prin garanții care să evite transformarea acestor instrumente în mecanisme de presiune profesională și prin limitarea duratelor/prelungirilor succesive.

7. Măsuri privind resursa umană și formarea, inclusiv adaptarea duratei formării inițiale la nevoile reale ale sistemului, revizuirea condițiilor de vechime pentru promovare și luarea în calcul a perioadei de auditor.

8. Reorganizarea parchetelor de pe lângă judecătorii, pentru echilibrarea volumului de activitate și acoperirea deficitului de personal în unitățile mici sau neatractive.

9. Crearea unui corp de poliție judiciară arondat Ministerului Public, cu rol de eficientizare a urmăririi penale și reducerea problemelor generate de dubla subordonare.

10. Garanții pentru libertatea de exprimare a magistraților, astfel încât semnalarea disfuncționalităților să nu fie tratată ca abatere disciplinară.

11. Clarificări privind acțiunea disciplinară, inclusiv propuneri de armonizare cu recomandările Comisiei de la Veneția.

II. Propuneri privind legislația penală și procesual penală (eficientizare și durată rezonabilă)

Secția pentru procurori arată că propunerile urmăresc reducerea întârzierilor și creșterea calității actului de justiție, în contextul unui volum ridicat de activitate. Sunt avute în vedere, între altele:

• măsuri pentru gestionarea numărului mare de cauze, inclusiv simplificarea unor proceduri (acordul de recunoaștere, renunțarea la urmărire penală), standardizarea actelor în cauzele simple și accelerarea digitalizării (transcrieri automate, gestionare electronică, acces la baze de date, infrastructură tehnică);

• propuneri de reevaluare a unor etape procedurale apreciate ca generatoare de întârzieri (ex. camera preliminară), cu identificarea unor alternative mai concentrate și mai eficiente;

• clarificări legislative pentru stabilitatea actelor procesuale (principiul „tempus regit actum”, inclusiv în raport cu deciziile cu efect general);

• ajustări procedurale privind plângerile împotriva soluțiilor de clasare, pentru a evita prelungiri inutile;

• propuneri punctuale cu impact în cauze economico-financiare, inclusiv în materia confiscării extinse și a administrării probelor în dosarele de evaziune fiscală;

• soluții pentru reducerea tergiversărilor, inclusiv în materia nulităților relative și a altor incidente procedurale.

Secția pentru procurori subliniază că demersul are ca finalitate îmbunătățirea funcționării Ministerului Public și a sistemului judiciar, consolidarea independenței și eficienței instituționale, precum și soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil, în beneficiul cetățenilor și al încrederii publice în justiție.