SĂ NU ZICI CĂ NU ȚI-AM SPUS
La începutul lunii aprilie 2026, Consiliul Superior al Magistraturii s-a adresat pentru a patra oară în acest an Guvernului României şi Ministerului Justiţiei, solicitând să adopte de îndată măsuri pentru deblocarea situaţiei critice a resurselor umane de la nivelul sistemului judiciar.
Astfel, Consiliul a solicitat din nou Prim-ministrului României şi Ministerului Justiţiei:
- deblocarea concursurilor de admitere directă în magistratură suspendate prin act normativ, în vederea diminuării deficitului naţional de judecători şi procurori;
- alocarea posturilor de grefier, având în vedere că sunt necesare 4874 de posturi, iar în 6 ani s-au promis măcar 600 de posturi şi nu s-a alocat niciun post;
- înfiinţarea posturilor de asistent al judecătorilor, fiind necesar un număr suplimentar de 712 posturi de asistenţi ai judecătorului pentru a asigura un raport optim de cel puţin 1 asistent al judecătorului la 3 judecători.
Astfel cum s-a menţionat în precedent, ultimul concurs de admitere directă în magistratură a putut fi demarat potrivit legislaţiei în vigoare la data de 25 iulie 2024, în ultimii 2 ani fiind eliminată prin act normativ posibilitatea recrutării directe a judecătorilor.
La nivelul instanţelor judecătoreşti, potrivit datelor centralizate la 01 aprilie 2026, sunt vacante 850 de posturi de judecător, care includ şi posturile vacante din fondul de rezervă, din totalul celor 5364 de posturi (total ce include şi cele 291 de posturi aprobate din fondul de rezervă).
Astfel, gradul de ocupare este de 84,51%, deficitul menţinându-se peste procentul de 15%, în cadrul căruia 444 de posturi sunt vacante la tribunale (75,90% grad de ocupare) şi 349 de posturi la judecătorii (86,02 % grad de ocupare),
Apelurile repetate ale Consiliului sunt complet ignorate de către puterea executivă, deşi există instanţe care înregistrează un deficit mare de personal, precum Judecătoria Strehaia (care îşi desfăşoară activitatea cu 1 singur judecător), Judecătoria Calafat (procent de vacantare 71%), Judecătoria Miercurea-Ciuc (procent de vacantare 58%), judecătoriile Agnita şi Haţeg (procent de vacantare 50%), Judecătoriile Brezoi, Ineu, Lehliu Gară, Panciu, Săveni, Șimleu Silvaniei, Târgu-Bujor, Vişeu de Sus şi Zimnicea (procent de vacantare 40%) şi sunt la limita capacităţii de funcţionare, efortul personalului pentru o justiţie funcţională fiind foarte mare.
În ceea ce priveşte volumul de activitate, datele comunicate public anterior plasează România pe primul loc în rândul ţărilor europene cât priveşte evoluţia dosarelor nou-intrate în materiile civilă şi comercială pentru perioada 2014 – 2024, de la 6,85 cauze la 100 de locuitori în anul 2014 la 8,42 cauze la 100 de locuitori în anul 2024.
Volumul de activitate al instanţelor este afectat semnificativ de doi factori, astfel cum s-a arătat şi în precent, respectiv un număr de 4 ori mai mare faţă de media europeană a dosarelor nou-intrate (8,42, faţă de media europeană de 2,20) şi o creştere constantă pe parcursul ultimilor 10 ani, până la dublarea acestui număr de dosare nou intrate (de la 4,16 cauze/ 100 locuitori în anul 2013 la 8,42 cauze/ 100 locuitori în anul 2024), situând România pe prima poziţie în Uniunea Europeană, din 26 de state care au furnizat date.
În prezent, la 01 aprilie 2026, numărul cauzelor nou intrate în toate stadiile procesuale este cu 53.151 de dosare mai mare decât anul trecut – 607.149 de cauze anul trecut la aceeaşi dată şi 660.300 de cauze nou intrate anul acesta la data curentă.
În ceea ce priveşte dosarele în stadiu fond, diferenţa este chiar mai mare, fiind înregistrate în plus 63.197 de cauze noi în stadiul fond comparativ cu anul trecut – 518.479 de cauze anul trecut la aceeaşi dată şi 581.676 de cauze noi în stadiu procesual fond anul acesta până în prezent.
Iar acest volum de activitate simţitor mai mare comparativ cu anul trecut este gestionat în condiţiile unui deficit de 444 de judecători la tribunale şi 349 de judecători la judecătorii, cele două grade de jurisdicţie unde se înregistrează majoritatea cauzelor noi în stadiul procesual fond.
Strategia de dezvoltare a sistemului judiciar 2022-2025, aprobată prin H.G. nr. 436/2022, prevede o serie de măsuri pentru dezvoltarea politicii de resurse umane la nivelul sistemului judiciar, subliniindu-se că factorul uman reprezintă principala resursă a acestuia.
Strategia stabileşte, printre altele, obiectivul specific constând în modernizarea statutului personalului de specialitate judiciară şi al altor categorii de personal din instanţe şi fructificarea oricăror măsuri care conduc la concentrarea judecătorilor pe activitatea de judecată, inclusiv valorificând experienţa altor state UE.
În privinţa alocării posturilor de grefier, încă din anul 2019 s-a constatat că sunt necesare 4874 de posturi suplimentare de grefieri, aspect ce a fost adus la cunoştinţa executivului în grupul de lucru dedicat. S-a convenit că majorarea numărului de posturi se va realiza treptat, cu 200 de posturi pe an, corespunzător perioadei 2021 – 2023 fiind necesar a fi alocate 600 de posturi.
Consiliul a revenit lună de lună către Ministerul Justiţiei cu solicitarea de înfiinţare a posturilor de grefier, însă toate aceste solicitări au fost ignorate. S-a realizat o singură suplimentare cu 200 de posturi în anul 2020, ulterior nemaifiind alocat niciun post de grefier.
Au fost ignorate, de asemenea, toate demersurile prin care Consiliul a solicitat alocarea posturilor de asistenţi ai judecătorului, pentru care există reglementare legală potrivit art. 150 din Legea nr. 393/2023. Deşi sunt necesare 712 posturi, executivul refuză să dea efect acestei reglementări legale, aceasta existând doar formal, întrucât este ignorată, la fel ca toate celelalte solicitări.
Deşi în fiecare comunicare oficială adresată Guvernului României şi Ministerului Justiţiei s-a subliniat situaţia excepţională a deficitului de resurse umane la nivelul sistemului judiciar şi a volumului de activitate al instanţelor de 4 ori mai mare decât media europeană, puterea executivă nu a răspuns Consiliului la niciuna dintre formele de dialog instituţional iniţiate.
Din această perspectivă, abordarea puterii executive este de sfidare a puterii judecătoreşti şi se situează în afara loialităţii şi cooperării constituţionale între puterile statului, în vederea asigurării unei democraţii funcţionale în componenta referitoare la administrarea justiţiei, la nivelul standardelor europene.
Guvernul României a adoptat măsuri pentru organizarea concursurilor în domeniile educaţiei şi al sănătăţii, însă refuză orice demers similar pentru alocarea posturilor şi recrutarea directă a personalului din justiţie. Poziţia executivului ignoră cu intenţie nevoile cetăţenilor români privind accesul la justiţie şi soluţionarea cauzelor în termen rezonabil.
Se suprapune peste atitudinea sfidătoare a executivului la adresa Consiliului o atitudine de ignorare totală a apelului recurent cu privire la colapsul în care poate intra sistemul de justiţie din cauza suprasolicitării cronice a judecătorilor şi grefierilor în funcţie, pentru gestionarea volumului de activitate prezent, în detrimentul întregii societăţi şi a statului de drept în sine.
Consiliul a atras atenţia în nenumărate rânduri că efortul supradimensionat al personalului din justiţie, pentru a asigura în continuare realizarea actului de justiţie în România la standardele statului de drept, nu mai poate fi susţinut de personalul în funcţie în lipsa unor măsuri concrete din partea celorlate puteri în stat.
Sunt necesare măsuri concrete, responsabile şi asumate, care să demonstreze societăţii că justiţia se poate realiza eficient şi efectiv în România, în sedii corespunzătoare, cu persoanal specializat suficient, la standarde europene.
Retorica publică a factorilor politici pentru o justiţie promisă în beneficiul cetăţeanului rămâne doar demagogie în lipsa unor măsuri concrete adoptate de puterile executivă şi legislativă.
Secţia pentru judecători a Consiliul Superior al Magistraturii
Partajează acest conținut:
