SĂ NU ZICI CĂ NU ȚI-AM SPUS
Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a stabilit, printr-o decizie publicată, miercuri, în Monitorul Oficial al României, că unui fost ofițer SRI i-a fost încălcat dreptul la un proces echitabil, motiv pentru care statul român trebuie să îi plătească despăgubiri de 8700 de euro. Corneliu Corneschi a acuzat că instanțele naționale i-au refuzat accesul la probe clasificate într-un proces în care a contestat retragerea autorizației de acces la informații clasificate și ulterioara sa trecere în rezervă.
Acuzații nedovedite
Corneliu Corneschi a lucrat ca ofițer activ în cadrul Serviciului Român de Informații din 1994 până în 2011. În luna august 2011, locuința sa a fost percheziționată și a fost acuzat că, începând cu luna martie a aceluiași an, i-ar fi sprijinit pe fratele și tatăl său în traficarea de țigări de contrabandă. Anchetatorii arătau că ofșerul SRI i-ar fi asigurat fratelui său ”formare relevantă pentru autoprotecție”.
Corneschi a negat orice implicare în faptele de care a fost acuzat, iar trei ani mai târziu, procurorul a dispus încetarea urmăririi penale împotriva sa pentru învinuirea de ”sprijinirea unui grup infracțional organizat”. În 2015, anchetatorii au decis clasarea în legătură cu acuzația de contrabandă, pe motivul lipsei de probe.
Între timp, pe 14 noiembrie 2011, ofițerului i-a fost comunicată măsura de retragere a autorizației de acces la informații clasificate. Nu i s-a comunicat niciun motiv și nicio altă informație. Ulterior i s-a transmis decizia de trecere în rezervă ca urmare a retragerii autorizației în cauză.
Retragerea autorizației de securitate și concedierea, contestate în instanță
În 2012, Corneliu Corneschi a introdus o acțiune în contencios administrativ pentru anularea deciziilor SRI de retragere a autorizației de acces la informații clasificate și de trecere în rezervă. A cerut ca toate documentele referitoare la deciziile contestate să fie depuse la dosar; în cazul în care acele documente erau clasificate, a solicitat declasificarea lor, astfel încât instanța să poată face dreptate în cazul său.
La cererea Curții de Apel Suceava, SRI a arătat că înscrisurile menționate de reclamant erau clasificate la nivelul „strict secret” și că puteau fi prezentate instanței cu condiția ca aceasta să aibă autorizația necesară pentru a avea acces la astfel de informații. SRI a susținut, de asemenea, că retragerea autorizației de acces la informații clasificate a reclamantului a avut în vedere existența unor situații de incompatibilitate. Deși serviciul de informații nu a comunicat instanței documentele secrete necesare, instanța a considerat că informațiile din dosar erau suficiente pentru a justifica deciziile luate împotriva reclamantului și i-a respins cererea acestuia.
Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul fostului ofițer SRI și a trimis cauza spre rejudecare Curții de Apel Suceava. Înalta Curte a reținut, în esență, că, în lipsa documentelor clasificate care nu au fost depuse la dosar, nu exista niciun suport probator pentru concluziile primei instanțe privind temeiurile legale și de fapt ale actelor adoptate împotriva reclamantului. Nedepunerea acestor documente la dosar de către SRI putea fi sancționată cu amendă judiciară și, în orice caz, a făcut ca procedura să devină inechitabilă, astfel că a fost încălcat art. 6 din Convenție, întrucât a împiedicat instanța să efectueze o examinare deplină a motivelor, argumentelor și probelor propuse de părți.
Însă judecătorii din Suceava i-au respins reclamantului cererea de declasificare a informațiilor secrete relevante pentru cauza sa și au constatat că ”în raport cu gravitatea faptelor reținute în sarcina reclamantului, măsurile severe dispuse împotriva sa au fost legale și proporționale cu pericolul social generat de aceste fapte”. Recursul declarat de fostul ofițer la Curtea Supremă i-a fost, de această dată, respins.
CEDO: reclamantului i s-a încălcat dreptul la un proces echitabil
Corneschi s-a adresat CEDO și s-a plâns de caracterul inechitabil al procesului pe care l-a declanșat pentru anularea deciziilor de retragere a autorizației de acces la informații clasificate și de trecere în rezervă. În special, acesta a susținut că instanțele de contencios administrativ i-au refuzat accesul la probe clasificate
la nivel confidențial de către pârât, fapt ce a fost decisiv în cazul său. A considerat că acest lucru i-a încălcat drepturile la un proces contradictoriu, la egalitatea armelor și la o decizie motivată.
CEDO a stabilit că fostului ofițer SRI i s-a încălcat dreptul la un proces echitabil și a obligat România să îi achite acestuia 6.000 de euro daune morale și 2700 de euro pentru cheltuielile de judecată.
Argumentele CEDO – extrase din hotărârea motivată
Având în vedere lipsa oricărei indicații cu privire la faptele exacte reținute împotriva reclamantului sau acțiunile exacte ale „unor instituții ale statului” sau cel puțin care dintre „interesele persoanelor de drept public sau privat” au fost efectiv implicate, Curtea constată lipsa de precizie a exprimării instanțelor naționale atunci când s-au referit la orice motiv concret de securitate națională care justifica necomunicarea probelor din dosarul reclamantului. Prin urmare, Curtea nu poate decât să concluzioneze că motivele reale de securitate națională care, în opinia autorităților, împiedicau dezvăluirea probelor și informațiilor clasificate care îl priveau pe reclamant nu au fost explicate câtuși de puțin de către instanțele naționale.
Curtea observă că, pe parcursul procedurilor, fie în fața angajatorului, fie în fața instanțelor naționale, informațiile puse la dispoziția reclamantului se refereau exclusiv la dispozițiile legale considerate relevante pentru cauza sa, care erau fie indicate prin numărul lor, fie prezentate uneori așa cum erau prevăzute în lege, fără nicio mențiune privind comportamentul în sine (…). Totuși, pentru Curte, o simplă enumerare a numărului de dispoziții legale nu poate fi suficientă, nici măcar a minima, pentru a constitui o informare corespunzătoare privind motivele deciziilor luate împotriva reclamantului.
Referindu-se la ceea ce i-a fost prezentat în mod precis reclamantului în ceea ce privește acuzațiile de fond, Curtea observă că, potrivit Guvernului, s-a considerat că reclamantul „a ascuns în mod intenționat, a interpretat eronat sau a falsificat informații cu relevanță în planul siguranței naționale” ori „a mințit în formularul-tip sau în cursul interviului pentru obținerea autorizației de acces la informații clasificate”, precum și faptul că „a demonstrat lipsă de loialitate, necinste, incorectitudine sau indiscreție”.
Cu toate acestea, nicio bază de fapt concretă pentru aceste situații de incompatibilitate, citate ca atare din legea relevantă (…), nu a fost sugerată sau măcar prezentată sumar. Prin urmare, Curtea consideră că autoritățile naționale nu au formulat nici măcar o dată acuzații specifice împotriva reclamantului pe parcursul procedurilor contestate de acesta.
Curtea consideră că prezența avocatului reclamantului (deținător sau nu de certificat ORNISS) în fața instanțelor naționale, fără nicio posibilitate de a confirma acuzațiile aduse clientului său, nu era de natură să asigure apărarea efectivă a reclamantului astfel încât să se poată compensa în mod semnificativ limitările care îl afectează în exercitarea drepturilor sale procedurale.
DOCUMENT – Hotărârea CEDO din 11 ianuarie 2022 în Cauza Corneschi împotriva României, publicată în Monitorul Oficial nr. 772 din 3 august 2022:
Partajează acest conținut:
