SĂ NU ZICI CĂ NU ȚI-AM SPUSCurtea de Apel Oradea a găzduit cea de-a III-a ediție a Concursului Național de Procese Simulate, un eveniment dedicat studenților la drept și masteranzilor care nu activează profesional într-un domeniu juridic. Competiția a reunit participanți din mai multe centre universitare din țară și le-a oferit acestora ocazia de a-și valorifica pregătirea juridică într-un cadru aplicat, riguros și apropiat de exigențele unui proces real.
Evenimentul a fost realizat cu sprijinul Curții de Apel Oradea și al Facultății de Drept din Oradea, parteneri care au contribuit la desfășurarea competiției într-un cadru instituțional reprezentativ pentru formarea viitorilor profesioniști ai dreptului.
O competiție care apropie studenții de realitatea profesiilor juridice
Concursurile de procese simulate au un rol esențial în formarea studenților la drept, deoarece completează pregătirea academică printr-un exercițiu practic de argumentare, analiză și exprimare juridică. Dacă studiul teoretic oferă baza conceptuală necesară înțelegerii dreptului, competițiile de tip moot court îi provoacă pe studenți să aplice această bază într-un context concret, structurat după regulile unui proces.
În cadrul Concursului Național de Procese Simulate, participanții au lucrat pe o speță fictivă, concepută astfel încât să le testeze cunoștințele, capacitatea de interpretare și abilitatea de a construi o strategie argumentativă. Dincolo de identificarea normelor juridice aplicabile, studenții au fost nevoiți să înțeleagă logica litigiului, să anticipeze argumentele părții adverse și să răspundă întrebărilor formulate de juriu.
Această dimensiune practică este cu atât mai importantă cu cât profesiile juridice presupun, în mod constant, capacitatea de a transforma cunoștințele abstracte în soluții aplicate. Un jurist nu trebuie doar să cunoască legea, ci și să o interpreteze, să o coreleze cu jurisprudența și doctrina, să o aplice unei situații concrete și să își susțină raționamentul într-un mod clar și convingător.
Prin urmare, concursul nu a fost doar o întrecere între echipe, ci și un exercițiu complex de formare profesională. Participanții au avut ocazia să își dezvolte abilități care vor fi esențiale în viitoarea lor carieră: redactarea juridică, structurarea unei pledoarii, susținerea orală, reacția la întrebări imprevizibile, lucrul în echipă și gestionarea emoțiilor într-un cadru formal.
Participanți din Alba Iulia, București, Cluj, Oradea, Iași și Târgu Mureș
Competiția s-a desfășurat în două etape: etapa scrisă și etapa orală. În etapa scrisă s-au înscris echipe provenite din Alba Iulia, București, Cluj, Oradea, Iași și Târgu Mureș, fapt care confirmă caracterul național al concursului și interesul tot mai crescut al studenților pentru activități practice de tip moot court.
Etapa scrisă a reprezentat primul filtru al competiției. Echipele înscrise au trebuit să analizeze speța, să identifice problemele juridice relevante și să redacteze argumente solide, într-o manieră clară și structurată. Această etapă a testat nu doar cunoștințele de Drept Administrativ, ci și capacitatea participanților de a construi o poziție juridică riguroasă, într-un format scris.
În urma evaluării lucrărilor, patru echipe au fost selectate pentru etapa orală. Acestea au fost două echipe din București, o echipă mixtă Oradea-Cluj și o echipă din Târgu Mureș. Calificarea în etapa orală a oferit participanților posibilitatea de a-și susține argumentele în fața unui juriu format din profesioniști ai dreptului și de a demonstra că pot transforma raționamentul juridic scris într-o pledoarie orală convingătoare.
Echipele participante în etapa orală au fost:
- Pînzaru Bianca și Tănase Darien – București;
- Cocîrță Mario și Gherase Andrei – București;
- Hrincă Emirene și Bâte Rareș – Oradea-Cluj;
- Mureșan Daniel și Rațiu David – Târgu Mureș.
Fiecare echipă a avut de demonstrat nu doar o bună stăpânire a speței, ci și capacitatea de a argumenta strategic, de a răspunde criticilor formulate de partea adversă și de a face față întrebărilor venite din partea juriului. Competiția a solicitat atât pregătire individuală, cât și coordonare între membrii fiecărei echipe.
Un format riguros: argumentare, replică și întrebări din partea juriului
Etapa orală a fost organizată într-un format menit să reproducă, pe cât posibil, dinamica unui proces real. Fiecare echipă a avut la dispoziție 20 de minute pentru susținerea argumentelor și 10 minute pentru replică. După fiecare rundă, participanții au primit întrebări din partea juraților, fiind puși în situația de a-și clarifica poziția, de a-și apăra raționamentul și de a răspunde prompt unor observații formulate din perspectiva practicienilor.
Această structură a competiției a pus accentul nu doar pe pregătirea juridică, ci și pe spontaneitate, prezență de spirit și capacitatea de adaptare. Într-o pledoarie, argumentul nu este valoros doar prin conținutul său, ci și prin felul în care este prezentat, susținut și apărat în fața întrebărilor. Participanții au trebuit să demonstreze că pot rămâne coerenți sub presiune, că își pot nuanța răspunsurile și că pot susține o poziție juridică într-un dialog direct cu juriul.
Regulamentul a impus ca ambii membri ai fiecărei echipe să pledeze, asigurând astfel o participare echilibrată. Această cerință a oferit fiecărui student ocazia de a-și demonstra abilitățile și a încurajat colaborarea reală între membrii echipei. În plus, participanții nu au avut voie să utilizeze materiale în format electronic în timpul concursului, regulă care a pus accentul pe pregătirea individuală, pe buna cunoaștere a dosarului și pe capacitatea de argumentare directă.
Astfel, etapa orală nu a fost doar o simplă prezentare a unor argumente pregătite anterior, ci un exercițiu complet de pledoarie. Studenții au trebuit să își organizeze discursul, să își dozeze timpul, să își coordoneze intervențiile, să răspundă întrebărilor și să își adapteze strategia în funcție de evoluția dezbaterii.
Evaluarea prestațiilor: rigoare, claritate și maturitate juridică
Prestațiile echipelor au fost evaluate de un juriu format din av. Ioana Țenț, din cadrul societății de avocatură Doseanu & Asociații, av. Narcisa Dărăban, din cadrul societății de avocatură Ursuța & Asociații, și av. Lucian Chisăliță.
Jurații au analizat pledoariile participanților din mai multe perspective: calitatea argumentării, logica juridică, claritatea exprimării, structura discursului, capacitatea de a răspunde întrebărilor și modul în care fiecare echipă a reușit să își susțină poziția procesuală. Evaluarea nu s-a limitat la corectitudinea juridică a soluțiilor propuse, ci a avut în vedere și felul în care participanții au construit, prezentat și apărat raționamentul juridic.
Rolul juriului a fost esențial și dincolo de stabilirea clasamentului final. Întrebările adresate participanților au transformat fiecare rundă într-un exercițiu autentic de gândire juridică. Studenții au fost provocați să își justifice alegerile argumentative, să își clarifice pozițiile și să răspundă unor observații formulate dintr-o perspectivă practică.
Pentru participanți, dialogul cu juriul a reprezentat o oportunitate de învățare. Feedback-ul primit, întrebările formulate și exigența evaluării au contribuit la dimensiunea formativă a competiției, oferindu-le studenților o imagine mai clară asupra standardelor profesionale pe care le presupune activitatea juridică.
Câștigătorii celei de-a III-a ediții
La finalul competiției, după rundele de pledoarii și evaluarea prestațiilor, juriul a stabilit câștigătorii celei de-a III-a ediții a Concursului Național de Procese Simulate.
Locul I a fost obținut de echipa formată din Hrincă Emirene și Bâte Rareș, reprezentând Oradea-Cluj.
Locul al II-lea a revenit echipei formate din Cocîrță David și Gherase Andrei, din București.
Distincția pentru Cel mai bun pledant i-a fost acordată lui Bâte Rareș, de la Facultatea de Drept a Universității Babeș-Bolyai, apreciat pentru calitatea susținerii orale, claritatea argumentelor și capacitatea de a construi o pledoarie convingătoare.
Rezultatele au reflectat nivelul ridicat al competiției și pregătirea temeinică a participanților. Fiecare echipă finalistă a demonstrat seriozitate, implicare și o bună înțelegere a mecanismelor juridice puse în discuție. Dincolo de clasament, prezența în etapa orală a reprezentat pentru fiecare participant o confirmare a muncii depuse și o ocazie de dezvoltare profesională.
Experiența participanților: între emoția primei pledoarii și confirmarea pasiunii pentru drept
Unul dintre cele mai importante aspecte ale competiției a fost impactul pe care aceasta l-a avut asupra participanților. Dincolo de premiile obținute, concursul a fost perceput ca o experiență de formare, de autocunoaștere și de apropiere de realitatea profesiilor juridice.
Pentru unii dintre studenți, participarea la Concursul Național de Procese Simulate a reprezentat primul contact cu o competiție de acest tip. Emoția primei pledoarii, presiunea întrebărilor adresate de juriu, lucrul în echipă și atmosfera unei instanțe au transformat evenimentul într-o experiență memorabilă.
Gherase Andrei-Ștefan, student la Facultatea de Drept a Universității din București, a descris participarea sa ca pe o experiență care i-a deschis un nou orizont profesional și personal:
„Participarea la concursul de procese simulate de drept administrativ va rămâne mereu o amintire prețioasă pentru mine întrucât a reprezentat prima competiție de acest gen la care am participat și care mi-a deschis acest orizont! Sunt profund recunoscător pentru experiența de la Oradea, pentru provocări, pentru oamenii întâlniți și pentru amintirile frumoase trăite cu toate că timpul a fost destul de scurt.”
La rândul său, Cocîrță David a subliniat dimensiunea umană a experienței, arătând că dreptul nu se reduce la norme, doctrină sau jurisprudență, ci presupune, înainte de toate, relații, dialog și oameni:
„A fost o experiență din care am realizat ca dreptul inseamna mult mai mult decat legi, doctrine si jurisprudenta. Dreptul este despre oameni si ma bucur ca am reusit sa cunosc si sa ma imprietenesc cu persoanele care au facut din acest concurs un moment memorabil.”
Victoria echipei Oradea-Cluj, o confirmare a muncii și a colaborării
Pentru echipa câștigătoare, formată din Hrincă Emirene și Bâte Rareș, competiția a avut o semnificație aparte. Victoria a fost rezultatul unei pregătiri susținute, al unei bune colaborări și al capacității de a susține o pledoarie convingătoare în fața juriului.
Hrincă Emirene, studentă la Facultatea de Drept din Oradea, a vorbit despre competiție ca despre o oportunitate de învățare și depășire a propriilor limite:
„Experiența mea ca pledant câștigător la acest concurs de procese simulate pe drept administrativ a fost o oportunitate incredibilă de învățare. Nu a fost doar o competiție, ci o experiență care m-a provocat să gândesc strategic și să-mi depășesc limitele în fața unei instanțe riguroase. Sunt recunoscătoare membrilor juriului, care nu doar că ne-au pus la încercare, dar ne-au oferit și un feedback prețios pentru dezvoltarea noastră profesională și personală. Această victorie îmi dă încredere că pot face față cu succes provocărilor din viitoarea mea carieră juridică. Victoria aceasta este importantă și datorită faptului că am avut plăcerea să o obțin alături de colegul meu de echipă și prietenul meu bun, Rareș. Totodată, vreau să mulțumesc echipei de organizare ELSA Oradea și Facultății de Drept a Universității din Oradea pentru această oportunitate deosebită. Evenimentul a fost cadrul perfect pentru a ne testa cunoștințele și pentru a ne confirma pasiunea pentru drept.”
Rareș Bâte, colegul său de echipă și câștigătorul distincției pentru Cel mai bun pledant, a descris concursul ca pe o completare valoroasă a pregătirii teoretice dobândite în facultate. Pentru acesta, experiența a avut și o dimensiune personală, fiind prima sa participare la un concurs de procese simulate și prima pledoarie susținută chiar în orașul său:
„Acesta a fost primul concurs de procese simulate la care am participat. A fost o experiență extraordinară pe care o recomand cu căldură oricărui student la drept, fiind o completare valoroasă a teoriei învățate în facultate. Am simțit o mare bucurie să pledez pentru prima dată chiar în orașul meu și să reprezint în același timp Facultatea de Drept a Universității Babeș-Bolyai. Pe lângă toate acestea, experiența a fost cu atât mai valoroasă cu cât am putut să lucrez cot la cot și mai apoi să și câștig alături de prietena mea, Emirene.”
O experiență de formare pentru viitorii profesioniști ai dreptului
Cea de-a III-a ediție a Concursului Național de Procese Simulate a demonstrat că educația juridică nu se limitează la cursuri, seminare și examene. Formarea unui viitor jurist presupune și contactul cu situații aplicate, exercițiul argumentării, capacitatea de a lucra în echipă și obișnuința de a susține un punct de vedere în fața unor interlocutori exigenți.
Participanții au trecut prin toate etapele unui exercițiu juridic complex: au analizat speța, au redactat argumente, au pregătit strategia de pledoarie, au susținut oral poziția echipei, au răspuns întrebărilor și au primit feedback. Fiecare dintre aceste momente a contribuit la dezvoltarea unor abilități care nu pot fi formate exclusiv prin studiu individual.
Evenimentul a fost realizat cu sprijinul Curții de Apel Oradea și al Facultății de Drept din Oradea, cărora ELSA Oradea le adresează mulțumiri pentru susținerea acordată. De asemenea, ELSA Oradea mulțumește societății de avocatură Ursuța & Asociații pentru sprijinul oferit în realizarea speței, membrilor juriului pentru implicarea, exigența și feedback-ul oferit participanților, precum și tuturor studenților care au contribuit la reușita acestei ediții.
Partajează acest conținut:
