SĂ NU ZICI CĂ NU ȚI-AM SPUS
Un nou proiect legislativ depus recent la Senat aduce în prim-plan una dintre cele mai stringente probleme sociale ale României: violența domestică. Documentul, inițiat de un grup de parlamentari USR și susținut de mai mulți aleși UDMR și PNL, propune modificări ample ale cadrului legislativ existent, vizând atât întărirea protecției victimelor, cât și o abordare mai responsabilă și corectivă față de agresori. Printr-un pachet coerent de măsuri juridice, psihologice și administrative, proiectul își propune să transforme ordinul de protecție dintr-un simplu instrument temporar într-un mecanism complex de prevenție, sprijin și reabilitare.
Potrivit datelor oficiale, violența domestică continuă să înregistreze cifre alarmante. În anul 2023, instanțele au înregistrat 23.765 de dosare având ca obiect emiterea ordinelor de protecție, iar în 2024 numărul a crescut la 28.983. Situația s-a agravat dramatic în primele patru luni ale anului 2025, când Poliția Română a raportat 40.030 de cazuri de violență domestică – aproape jumătate în mediul urban (19.984) și jumătate în mediul rural (20.046). În aceeași perioadă au fost emise 3.788 de ordine de protecție provizorii, dintre care 1.464 au fost confirmate de instanțe, iar în total au fost dispuse 4.160 de ordine de protecție definitive.
Aceste cifre reflectă nu doar persistența fenomenului, ci și limitele actualului cadru normativ, care, deși îmbunătățit în ultimii ani, nu reușește încă să ofere un nivel de protecție suficient și continuu pentru victimele abuzurilor.
Una dintre modificările esențiale aduse de noul proiect legislativ privește introducerea asistenței juridice obligatorii și gratuite atât pentru victimele violenței domestice, cât și pentru agresori. Această prevedere urmărește garantarea accesului real la justiție și respectarea principiului egalității de arme, în condițiile în care procedura de emitere sau contestare a unui ordin de protecție implică drepturi fundamentale și decizii cu impact major asupra libertății individuale.
Asistența juridică gratuită va fi asigurată pe toată durata procesului, iar reprezentanții legali vor avea obligația de a explica în termeni accesibili drepturile, posibilitățile de apărare și pașii legali care pot fi urmați. În acest fel, proiectul consolidează un echilibru necesar între protecția victimei și garantarea unui proces echitabil pentru agresor.
O altă noutate majoră introdusă de proiect o reprezintă obligativitatea consilierii psihologice sau psihoterapiei pentru agresor. În prezent, legea permite instanței să impună o astfel de măsură, însă doar opțional. Noua propunere transformă această opțiune într-o obligație legală, considerând că prevenirea recidivei nu se poate realiza exclusiv prin interdicții și pedepse, ci și prin intervenție terapeutică.
Mai mult, în cazurile în care agresorul este consumator de substanțe psihoactive, instanța va putea dispune, cu acordul acestuia, integrarea într-un program de asistență pentru persoanele dependente. Această abordare multidimensională urmărește nu doar protejarea victimei, ci și reabilitarea comportamentului agresiv, oferind o șansă reală la schimbare și reintegrare socială.
Un alt pilon central al proiectului legislativ este extinderea duratei ordinului de protecție. În cazurile de recidivă, ordinul va putea fi emis pentru o perioadă de până la 24 de luni, față de durata standard actuală, care este de cel mult 6 luni. Măsura se va aplica indiferent de identitatea victimei – o prevedere menită să acopere situațiile în care un agresor manifestă comportamente violente repetate față de persoane diferite.
Această extindere oferă protecție pe termen lung și elimină vulnerabilitățile create de întreruperea protecției în situațiile în care riscul persistă. Astfel, se creează premisele unei intervenții coerente și de durată, capabile să rupă cercul abuzului repetitiv.
Proiectul prevede, de asemenea, o implicare activă a autorităților administrației publice locale, care vor avea obligația de a contacta victima în termen de trei zile de la emiterea ordinului de protecție, dar și cu cel puțin 14 zile înainte de expirarea acestuia. Scopul acestei măsuri este de a asigura dreptul la informare al victimei și de a preveni situațiile în care aceasta rămâne fără protecție, din lipsă de cunoaștere a procedurilor legale.
Autoritățile locale vor fi, de asemenea, notificate în maximum cinci ore de la pronunțarea hotărârii privind ordinul de protecție, pentru a putea interveni prompt și coordonat alături de structurile Poliției Române și serviciile sociale.
O altă modificare importantă vizează extinderea competenței teritoriale a instanțelor care pot emite ordine de protecție. Pe lângă judecătoria de la domiciliul sau reședința victimei, cererea va putea fi depusă și la instanța de pe raza teritorială unde s-au produs actele de violență. Măsura elimină obstacolele birocratice care adesea îngreunau accesul la justiție, mai ales în cazurile urgente sau atunci când victima era nevoită să se refugieze într-o altă localitate.
La expirarea ordinului de protecție, victima, procurorul sau reprezentanții autorităților locale ori ai furnizorilor de servicii sociale acreditați vor putea solicita emiterea unui nou ordin, dacă există indicii că viața, integritatea fizică sau psihică a persoanei ar fi în pericol. Această prevedere introduce o responsabilitate comună între instituțiile statului și societatea civilă, garantând o protecție continuă și o reacție rapidă în cazurile cu risc ridicat.
Prin ansamblul modificărilor propuse, proiectul legislativ urmărește să consolideze mecanismele de intervenție, să reducă riscul recidivei și să întărească cooperarea interinstituțională. El propune o viziune integrată, în care poliția, instanțele, autoritățile locale și serviciile sociale acționează coordonat, în beneficiul victimelor și al comunității.
De asemenea, proiectul nu implică costuri bugetare suplimentare semnificative, întrucât utilizează structurile deja existente la nivel local – Direcțiile Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC), direcțiile de asistență socială municipală și furnizorii acreditați de servicii sociale.
Inițiativa vine într-un context tensionat, marcat de creșterea numărului de femicide, care în septembrie 2025 ajunsese la 41 de cazuri. Pe acest fond, societatea civilă, instituțiile publice și mediul politic sunt tot mai conștiente de necesitatea unor instrumente legislative ferme și eficiente.
Pentru a deveni aplicabil, proiectul trebuie adoptat de Parlament, promulgat de președinte și publicat în Monitorul Oficial. Dacă va fi aprobat, România va face un pas semnificativ în direcția unei protecții reale și durabile a victimelor violenței domestice, consolidând totodată principiul unei justiții echilibrate, care sancționează, dar și reeducă.
Prin aceste modificări, statul român își reafirmă angajamentul față de siguranța cetățenilor și față de dreptul fiecărei persoane de a trăi liberă de frică, abuz și tăcere.
Partajează acest conținut:
