Argumentele CCR pentru stabilirea ca neconstituționale a prevederilor referitoare la suspendarea plăților în cazul unor nereguli în obținerea fondurilor europene (DECIZIA INTEGRALĂ)

Curtea Constituțională a României (CCR) a explicat, într-o decizie publicată pe site-ul propriu, care au fost motivele pentru care a admis o excepție de neconstituționalitate care se referă la suspendarea plăților sau a rambursării sumelor solicitate în cazul unor nereguli în obținerea fondurilor europene. Instanța de contencios constituțional a stabilit că suspendarea plăților sau a rambursării sumelor către beneficiari trebuie să vizeze doar contractul/ordinul/acordul de finanțare a căror aplicare a fost suspendată și pentru care a fost sesizat Parchetul European.

Extrase din decizia 320/12 mai 2021 a Curții Constituționale a României:

Curtea reține că nemulțumirea autorului excepției de neconstituționalitate rezidă, în esență, în diferența de tratament juridic, respectiv în instituirea unei discriminări a beneficiarilor privați [art. 8 alin.(2) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.66/2011] față de beneficiarii publici[art.8 alin.(2) lit.( b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.66/2011], în ceea ce privește modalitatea de aplicare a sancțiunii suspendării plății/rambursării sumelor solicitate de aceștia, întrucât sancțiunea suspendării aplicată beneficiarilor publici privește doar plata subvenției ce decurge din contractul supus cercetării penale pentru care există sesizarea, în timp ce pentru beneficiarii privați nu există această limitare, în cazul acestora din urmă aplicându-se atât sancțiunea suspendării prevederilor contractului/deciziei/ordinului/acordului de finanțare, cât și, în mod subsecvent, suspendarea plății/rambursării tuturor sumelor la care beneficiarul privat ar avea dreptul de încasare.

Curtea consideră ca fiind justificată exigența legiuitorului în a reglementa mecanisme adecvate de control şi recuperare a fondurilor europene, precum şi a fondurilor publice naţionale aferente acestora, utilizate necorespunzător, precum și necesitatea de a adopta măsuri care să vizeze asigurarea unei cât mai bune gestiuni financiare a fondurilor europene, atât de către beneficiari, cât şi de către autorităţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene. Curtea apreciază, însă, că reglementarea unor mecanisme de acest gen trebuie realizată cu respectarea principiului proporționalității, astfel încât măsurile dispuse de legiuitor să nu echivaleze, în fapt, cu o afectare/încălcare a drepturilor și libertăților fundamentale ale beneficiarilor acestor fonduri, în speță fiind vorba despre libertatea economică a beneficiarilor de fonduri europene şi/sau fonduri publice naţionale aferente acestora de a desfășura o activitate economică, desigur, în condiţiile legii.

Curtea apreciază că scopul urmărit de legiuitor prin art.8 alin.(2) lit.a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.66/2011 este acela de a asigura o bună gestiune financiară a fondurilor europene de către beneficiari, prin reglementarea unui mecanism de control şi recuperare a fondurilor europene, precum şi a fondurilor publice naţionale aferente acestora, utilizate necorespunzător. Scopul este legitim având în vedere necesitatea protejării intereselor financiare ale Uniunii, prin aplicarea de măsuri de prevenire a fraudelor, a corupţiei şi a oricăror altor activităţi ilegale, prin controale efective şi prin recuperarea sumelor plătite în mod necuvenit, iar în cazul în care se constată nereguli, prin sancţiuni efective, proporţionale şi cu efect de descurajarea unor astfel de acțiuni.

Fără a înlătura responsabilitatea beneficiarului de a respecta obligaţia de implementare a proiectului cu maximum de profesionalism, eficienţă şi vigilenţă, în conformitate cu cele mai bune practici în domeniul vizat şi în concordanţă cu prevederile contractului de finanţare, Curtea consideră că măsura dispusă prin art.8 alin.(2) lit.a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.66/2011 nu este proporţională și nici adecvată cu scopul legitim urmărit din perspectiva relaţiei existente între interesul general şi cel individual, în speță al beneficiarului privat, această măsură având un caracter excesiv, de natură a afecta libertatea economică a beneficiarului privat, cu consecințe asupra însuși nivelului de trai al celui afectat de măsura legislativă criticată.

Curtea apreciază, totodată, că măsura dispusă prin art.8 alin.(2) lit.a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.66/2011 este una discriminatorie, în condițiile în care, pentru aceeași situație premisă, și anume transmiterea de către organul de urmărire penală a cazului spre soluţionare instanţelor de judecată (ca urmare a constatării de către autorităţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene a unor indicii de fraudă sau de tentativă de fraudă și a sesizării DLAF şi a organelor de urmărire penală), în cazul beneficiarilor publici, într-o manieră distinctă față de beneficiarii privați, legiuitorul a dispus numai suspendarea plății/rambursării tuturor sumelor solicitate de beneficiar aferente contractului economic pentru care a fost formulată sesizarea, ipoteză reglementată de art.8 alin.(2) lit.b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.66/2011.

Curtea constată că prin reglementarea prevăzută la art.8 alin.(2) lit.a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.66/2011, criticată în speță, legiuitorul a adoptat o măsură excesivă, de natură a duce la ruperea justului echilibru care trebuie să existe între drepturile şi interesele în concurs, întrucât prin efectul reglementării criticate se produce o diferență de tratament în defavoarea beneficiarilor privați de fonduri europene şi/sau fonduri publice naţionale aferente acestora, o atare măsură depăşind limitele a ceea ce este necesar pentru atingerea scopului avut în vedere.35.Aşa fiind, Curtea constată că soluţia legislativă cuprinsă în art.8 alin.(2) lit.a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.66/2011 contravine exigenţelor constituţionale ale art.45 din Constituție, care consacră libertatea economică, coroborate cu cele ale art.16 alin.(1) din Constituție, care consacră principiul nediscriminării.

DOCUMENT – Decizia nr.320 din 12 mai 2021 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art.8 alin.(2) lit.a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora: