Arest menținut în cazul dublei crime din fostele pavilioane de la Băile Felix

Curtea de Apel Oradea a respins, ca nefondată, contestația formulată de unul dintre inculpați, Hendre David, împotriva unei încheieri pronunțate anterior de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Bihor, menținând astfel măsura arestului preventiv.

Faptele cercetate de anchetatori s-ar fi petrecut în seara de 19 decembrie 2025, într-o clădire abandonată, cunoscută drept fostele pavilioane din Băile Felix. Acolo locuiau ori își petreceau timpul persoane aflate la marginea societății, iar cele două victime, un bărbat de 47 de ani și concubina sa, de 46 de ani, erau cunoscute în zonă. Cei doi își duceau existența strângând flacoane și sticle și trăiau de o vreme împreună.

Descoperirea morții lor nu s-a produs imediat. Abia în 1 ianuarie 2026, unul dintre inculpați, Florin Hendre, s-a prezentat la Poliția din Băile Felix și a anunțat că în clădirea abandonată se află două persoane fără viață. Acest detaliu a atras de la început atenția anchetatorilor, întrucât cel care a sesizat autoritățile avea să devină ulterior principalul suspect și, apoi, inculpat în dosar.

Autopsia a confirmat ipoteza unei morți violente. Victimele prezentau leziuni produse prin lovituri în zona capului, iar procurorii au orientat ancheta spre varianta unui dublu omor. De aici înainte, cazul a intrat într-o etapă de cercetare intensă. Ancheta nu s-a sprijinit doar pe declarații, ci, potrivit informațiilor prezentate, și pe un volum foarte mare de verificări tehnice: sute de ore de înregistrări video de pe camere de supraveghere din stațiune, din zona stradală și de la localuri.

Pe baza acestor verificări, anchetatorii ar fi stabilit că cele două victime au fost văzute ultima dată în viață la 19 decembrie 2025. Acest reper temporal a devenit esențial pentru reconstrucția stării de fapt și pentru fixarea momentului presupusei agresiuni.

Starea de fapt reținută în anchetă: un conflict spontan, alcool și violență extremă

Între Florin Hendre și cele două victime ar fi izbucnit un conflict spontan, pe fondul consumului de alcool. În cursul acelui conflict, inculpatul ar fi pus mâna pe un obiect contondent, descris în diferite relatări ca bâtă, bară metalică ori corp dur asemănător, și i-ar fi lovit pe cei doi în zona capului.

Versiunea factuală conturată de anchetă este una de o violență directă, concentrată și rapid letală. Bărbatul ar fi fost lovit primul, iar femeia ar fi intervenit între cei doi, moment în care ar fi fost lovită și ea. Conform concluziilor medico-legale evocate în materialele despre caz, rănile au fost suficient de grave încât să provoace decesul în scurt timp.

Potrivit anchetei, acesta ar fi rămas în apropierea victimelor după agresiune și ar fi dormit în clădire, lângă trupurile celor doi. Relatările merg mai departe și indică faptul că ar fi revenit ulterior în imobil, inclusiv în preajma Crăciunului, și că ar fi continuat să susțină că nu și-ar fi dat seama că cele două persoane muriseră.

Această explicație a stârnit, firesc, reacții puternice în spațiul public. Din perspectivă strict juridică, ea nu este relevantă doar moral sau emoțional, ci și probatoriu. O astfel de susținere este evaluată de organele judiciare în raport cu ansamblul probelor: intensitatea loviturilor, localizarea lor, urmele biologice, comportamentul ulterior, eventualele contradicții din declarații și orice alte elemente obiective care pot confirma sau infirma versiunea inculpatului.

În plus, în materialele despre caz apare și afirmația că din hainele femeii ar fi fost luați 400 de lei, sumă pe care aceasta ar fi primit-o ca ajutor social. Un asemenea detaliu poate complica juridic analiza faptelor, pentru că, în funcție de modul în care este reținut și probat, el poate interesa nu doar tabloul de fapt, ci și eventuala încadrare juridică ori circumstanțele cauzei. Din datele puse la dispoziție aici nu rezultă însă cu precizie dacă acest aspect a fost valorificat distinct de acuzare și în ce formă.

Cum a ajuns principalul suspect să fie chiar cel care a anunțat poliția

Anchetatorii au pornit, potrivit datelor disponibile, de la descoperirea cadavrelor și de la comportamentul persoanelor care avuseseră contact cu victimele înainte de dispariția lor. Reconstituirea traseelor, analiza imaginilor de pe camere, coroborarea declarațiilor și examinarea probelor biologice au dus, treptat, spre Florin Hendre. Acesta ar fi negat inițial implicarea, pentru ca ulterior să admită că le cunoștea pe victime și că le-ar fi lovit.

Florin Hendre a fost arestat la 13 ianuarie 2026, după aproape două săptămâni de la momentul sesizării poliției. IAl doilea inculpat și problema participării la faptă

Spre finalul lunii ianuarie, ancheta s-a extins și asupra unui al doilea suspect, David Hendre, iar în extrasul de instanță sub numele Hendre David. 

Potrivit datelor din anchetă, cel de-al doilea suspect ar fi fost identificat pe baza unor probe ADN ridicate de la locul faptei.