Procurorii Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Cluj au dus joi, 23 aprilie 2026, în fața Tribunalului Cluj șase inculpați din dosarul care vizează modul de derulare a unui contract de lucrări pentru modernizarea unor drumuri județene din Bistrița-Năsăud. Potrivit comunicatului oficial al DNA, cei șase sunt propuși pentru arestare preventivă pentru 30 de zile, într-o cauză în care anchetatorii susțin că, prin acte adiționale și cereri de decontare întocmite sau aprobate nelegal, ar fi fost produs un prejudiciu de peste 90,5 milioane de lei în dauna Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației.

Cazul are în centru un contract de lucrări încheiat în anul 2019 între minister și o asociere de firme al cărei lider este SC Frasinul SRL, beneficiarul fiind Unitatea Administrativ-Teritorială Bistrița-Năsăud. Valoarea inițială a contractului era, potrivit DNA, de 103.039.186,82 lei fără TVA.

Cine sunt cei vizați de propunerea de arestare

Este vorba despre Moldovan Grigore Florin, administrator public al județului Bistrița-Năsăud și reprezentant al UAT Bistrița-Năsăud, acuzat de două infracțiuni de abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, și de luare de mită în formă continuată, în trei acte materiale.

Alături de acesta, procurorii îi acuză pe Ceclan Oprea Ciprian, director executiv al Direcției investiții și drumuri județene din cadrul Consiliului Județean Bistrița-Năsăud, și pe Poienar Victor, șef al Serviciului administrare drumuri județene, ambii cercetați pentru complicitate la abuz în serviciu.

În același lot se află Vasile Cîrceie, manager de proiect în cadrul unui contract de lucrări aflat în derulare la Consiliul Județean, acuzat tot de complicitate la abuz în serviciu, Iacob Larionesi, prezentat de DNA drept, reprezentant de facto al S.C. Frasinul S.R.L.”, acuzat de două infracțiuni de instigare la abuz în serviciu și de dare de mită în formă continuată, precum și Sergiu Corneliu Baba, administrator și inginer în cadrul SC Baseli Drum Consult SRL, cercetat pentru complicitate la abuz în serviciu.

Miza dosarului: un act adițional și decontări considerate nejustificate

În esență, ancheta DNA privește felul în care a fost majorată valoarea unui contract public și felul în care au fost formulate cereri de plată din fonduri publice. Procurorii susțin că, în cursul anului 2025, „la instigarea inculpatului Iacob Larionesi”, administratorul public Moldovan Grigore Florin, căruia îi fuseseră delegate atribuțiile de ordonator de credite de către președintele Consiliului Județean Bistrița-Năsăud, ar fi încheiat un act adițional și ar fi depus mai multe cereri de decontare „prin care s-ar fi majorat nejustificat valoarea reală a lucrărilor”.

Mecanismul ar fi funcționat prin supraevaluarea unor lucrări executate în cadrul contractului de modernizare a drumurilor județene. Procurorii afirmă că, prin aceste demersuri, „s-ar fi cauzat un prejudiciu total de 90.525.873,17 lei în dauna Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, concomitent cu obținerea unui folos necuvenit în același cuantum pentru asocierea de firme beneficiară a contractului”.

Un moment-cheie reținut de anchetatori este data de 1 aprilie 2025. Atunci, susține DNA, Moldovan Grigore Florin ar fi semnat un act adițional prin care valoarea contractului a fost majorată de la 103.039.186,82 lei fără TVA la 118.488.381,02 lei fără TVA, „deși lucrările executate ar fi fost supraevaluate”. Din punct de vedere juridic, acuzația se așază pe ideea folosirii atribuțiilor de serviciu contrar legii, cu consecința producerii unei pagube și a obținerii unui folos necuvenit pentru altul, elemente care, în viziunea procurorilor, conturează infracțiunea de abuz în serviciu și formele sale de participație penală.

Rolul funcționarilor și al firmelor în schema descrisă de anchetatori

DNA susține că actul adițional nu ar fi fost un simplu document administrativ, ci rezultatul unui lanț de aprobări și justificări tehnice folosite pentru a da aparență de legalitate unei majorări nejustificate de costuri. În comunicat se arată că, pentru justificarea încheierii actului adițional, administratorul public „ar fi aprobat notele de fundamentare întocmite sau semnate de către funcționarii publici Ceclan Oprea Ciprian, Poienar Victor și Botiș Rodica, precum și de inculpatul Vasile Cîrceie”.

Ulterior, spune DNA, în derularea contractului de finanțare, același inculpat „ar fi aprobat și transmis mai multe cereri de decontare aferente unor lucrări evaluate necorespunzător, incluse în actul adițional menționat”. Cu alte cuvinte, procurorii nu descriu o singură decizie izolată, ci un mecanism administrativ și tehnic prin care valoarea unor lucrări deja executate ar fi fost umflată fictiv, iar costurile astfel majorate ar fi fost mutate în sarcina finanțatorului public.

În această construcție acuzatorie, firmele private apar ca beneficiare directe ale sumelor astfel obținute. DNA reține expres că inculpatul Sergiu Corneliu Baba, împreună cu societățile SC Frasinul SRL și SC Baseli Drum Consult SRL, „ar fi contribuit la mecanismul infracțional prin majorarea fictivă a unor lucrări deja executate, aspecte care ar fi stat la baza încheierii actului adițional menționat anterior”.

Procurorii nu vorbesc doar despre eventuale nereguli birocratice sau despre erori de evaluare, ci despre o intervenție voită asupra valorii lucrărilor, cu scopul de a obține un avantaj patrimonial necuvenit.

Acuzația de mită: bani și material lemnos

Un alt palier al anchetei privește foloasele pe care administratorul public al județului le-ar fi primit în contextul derulării contractului. DNA arată că, „în perioada iunie–octombrie 2025”, inculpatul Moldovan Grigore Florin ar fi primit de la inculpatul Iacob Larionesi, „în trei tranșe distincte, suma totală de 70.000 de lei, precum și material lemnos”.

Procurorii susțin că aceste foloase „ar fi fost acordate în legătură cu exercitarea atribuțiilor de serviciu, în scopul de a determina adoptarea unor măsuri favorabile societății SC Frasinul SRL”. Din perspectivă juridică, această susținere fundamentează acuzațiile de luare de mită, respectiv dare de mită, ambele în formă continuată, ceea ce înseamnă că presupusele acte materiale s-ar fi repetat de mai multe ori în intervalul menționat.

Comunicarea oficială a DNA introduce și o a treia piesă în această secvență a acuzațiilor. „În contextul descris anterior, inculpatul Moldovan Grigore Florin ar fi beneficiat de sprijinul suspectului Traian Larionesi, care l-ar fi determinat pe inculpatul Iacob Larionesi să îl instige în legătură cu faptele reținute”, notează procurorii. În termenii dreptului penal, această formulare descrie o contribuție la instigare, respectiv o influențare a autorului moral al faptelor imputate.

Control judiciar pentru alți doi inculpați

În același dosar, DNA a dispus și măsura controlului judiciar pentru 60 de zile față de alți doi inculpați. Rodica Botiș, inginer în cadrul Serviciului administrare drumuri județene, este cercetată pentru complicitate la abuz în serviciu, iar Gelu Văclaș, șef al parcului auto și șofer în cadrul Consiliului Județean Bistrița-Năsăud, este acuzat de delapidare în formă continuată, în 11 acte materiale, și de participație improprie la abuz în serviciu sub forma instigării.

În privința lui Gelu Văclaș, procurorii susțin că, în cursul anului 2025, acesta „ar fi alimentat lunar autoturisme care nu aparțin Consiliului Județean Bistrița-Năsăud, utilizând în acest scop cardurile sau bonurile de combustibil puse la dispoziție de instituție”. Totodată, DNA afirmă că acesta „i-ar fi determinat pe funcționarii publici din cadrul Consiliului Județean Bistrița-Năsăud să aprobe și să dispună, fără vinovăție, plata contravalorii unor bunuri montate pe autoturisme care nu aparțin instituției”.

Pe durata controlului judiciar, cei doi au obligația să nu comunice cu persoanele indicate de procurori și să nu mai exercite funcțiile în cadrul cărora ar fi săvârșit faptele. DNA precizează că nerespectarea cu rea-credință a acestor obligații poate duce la înlocuirea măsurii cu arestul la domiciliu sau arestarea preventivă.

Traian Larionesi, audiat, dar fără măsură preventivă

În ecoul public al anchetei a intrat și numele lui Traian Larionesi, asociat al Frasinul SRL, cunoscut în spațiul public drept „Fierăstrăul Codrilor”. Acesta a fost audiat noaptea trecută la DNA Cluj și a plecat liber.

Tot în această categorie a suspecților față de care s-a dispus continuarea urmăririi penale se află SC Frasinul SRL, pentru două infracțiuni de complicitate la abuz în serviciu și una de dare de mită în formă continuată, precum și SC Baseli Drum Consult SRL, pentru complicitate la abuz în serviciu.

Din punct de vedere juridic, diferența este importantă: pentru cei șase inculpați reținuți, procurorii au pus în mișcare acțiunea penală și au cerut arestarea preventivă; pentru ceilalți suspecți și pentru cele două societăți comerciale, ancheta se află într-o etapă procesuală distinctă, chiar dacă acuzațiile formulate de procurori sunt grave.

Legătura cu Frasinul SRL și ecoul public al dosarului

Componenta publică a cazului este amplificată de profilul companiei Frasinul SRL și de poziția acesteia în contracte de infrastructură importante. Articolul de presă amintește că societatea este liderul unei asocieri care construiește centura ocolitoare a orașului Comarnic, un proiect de aproximativ șase kilometri, finanțat din fonduri europene, cu o valoare de aproape 48 de milioane de euro. Lucrările au început în 6 noiembrie 2023 și nu sunt încă finalizate.

Omul de afaceri Traian Larionesi a fost felicitat public în trecut de președintele Consiliului Județean Bistrița-Năsăud, Radu Moldovan, la domiciliul căruia procurorii DNA au efectuat percheziții și care urmează să fie audiat.

Ce urmează în dosar

În etapa imediată, miza procedurală este decizia Tribunalului Cluj asupra propunerii de arestare preventivă formulate de DNA pentru cei șase inculpați.

Judecătorul de drepturi și libertăți va analiza dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de Codul de procedură penală pentru cea mai severă măsură preventivă, respectiv existența unor indicii temeinice privind săvârșirea faptelor și necesitatea privării de libertate pentru buna desfășurare a procesului penal, pentru împiedicarea sustragerii de la urmărire sau pentru prevenirea comiterii altor fapte.