Acțiunea disciplinară față de procurorii Ciprian Man și Cristian Ardelean, discutată de CSM pe 14 octombrie

Secția pentru procurori în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii va discuta, pe 14 octombrie, acțiunea disciplinară inițiată de Inspecția Judiciară față de procurorii bihoreni Ciprian Man și Cristian Ardelean. Cei doi magistrați sunt acuzați de ”manifestări care aduc atingere onoarei sau probității profesionale ori prestigiului justiției, săvârșite în exercitarea sau în afara exercitării atribuțiilor de serviciu”.

Discutarea cazului celor doi procurori bihoreni are loc după ce un complet de cinci judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție a decis, la începutul lunii septembrie, trimiterea dosarului disciplinar al foștilor procurori DNA Oradea la Secția pentru procurori în materie disciplinară a CSM în vederea continuării judecării acțiunii disciplinare. Decizia venea în urma admiterii recursului Inspecției Judiciare împotriva deciziei din decembrie 2019, prin care CSM suspenda judecarea disciplinară a celor doi magistrați pentru abaterea disciplinară prevăzută de art. 99 lit. a) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor.

Reamintim că pe 11 decembrie 2019, Secția pentru procurori în materie disciplinară a CSM a suspendat ”judecarea cauzei privind acțiunea disciplinară formulată de Inspecția Judiciară” față de procurorii Ciprian Man și Cristian Ardelean până la ”soluționarea în mod definitiv a cauzei ce formează obiectul dosarului nr. 1/P/2019 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de investigare a infracțiunilor din justiție”.

Concret, dosarul 1/P/2019, la care făcea referire secția pentru procurori este cel în care procurorii Ciprian Man și Cristian Ardelean au ajuns în atenția Secției de investigare a infracțiunilor din justiție sub acuzațiile de șantaj și abuz în serviciu.

Recent, procurorul Cristian Ardelean a scăpat de o anchetă disciplinară, după ce ce Consiliul Superior al Magistraturii a admis excepția nulității absolute a rezoluției de exercitare a acțiunii Inspecției Judiciare. În acest caz, magistratul era acuzat de ”nerespectarea îndatoririi de a se abține atunci când judecătorul sau procurorul știe că există una din cauzele prevăzute de lege pentru abținerea sa”.